Sfidând contextul nefavorabil
al ultimilor ani,
atât de zbuciumaţi, ZonaD
– studio Paradis Serial îşi
lansează programul pe
anul 2014. Dar cum este
o alcătuire destul de nou
apărută în spaţiul bucureştean,
din 2012, trebuie să o prezentăm
mai pe larg, ca atare.
ZonaD este un nou spaţiu artistic
din Bucureşti, dedicat dansului şi artelor
contemporane. Aflat la parterul unei
cladiri noi, aparţinând unui arhitect,
studioul Zonei D este un spaţiu intim,
luminos – un perete întreg de geamuri
dând către o curte interioară – şi în
acelaşi timp suficient de larg cât să
permită desfăşurarea unor ateliere,
repetiţii, întâlniri, proiecţii de filme,
toate legate de dans. Deja, în acest
spaţiu s-a conceput şi a fost coordonat
un Festival internaţional, desfăşurat
în 2013, despre care am scris în paginile
României literare, Festivalul E
- Motional Bodies & Cities, al cărui
director executiv a fost Cosmin Manolescu,
iar manager Ştefania Ferchedău. Şi
aventura continuă, după ce respectivul
Studio a trecut prin primejdia de a nu
îşi mai putea plăti chiria şi a apelat
la donaţiile unor prieteni ai dansului,
instituţii şi persoane particulare, a
căror generozitate face ca acest filon
al dansului contemporan să îşi poată
continua drumul. Perseverenţa, o
virtute destul de rar întâlnită prin
locurile noastre şi, desigur, dragostea
pentru propria meserie i-au ajutat
pe ctitorii Zonei D să iasă din nou la
lumină.
Anul 2014 a debutat cu două
rezidenţe.Una a fost oferită dansatoarei
şi coregrafei Mădălina Dan, care îşi va
concepe aici un nou spectacol, împreună
cu un grup de interpreţi, care în 2013
au lucrat la un atelier de improvizaţie,
ţinut în cadrul programului Meet the
next generation la Centrul WAPS,
spaţiul acela amenajat într-o fostă
fabrică de pantofi şi creat de alt susţinător
eroic al dansului contemporan, Andreea
Căpitănescu. Iar cea de a doua rezidenţă
a fost oferită managerului Raluca Pop,
ca un spaţiu de lucru şi întâlniri, zona
managementului cultural având
încă multă nevoie de susţinere, la noi.
Dar acestor două rezidenţe li se
adaugă şi alte două proiecte de avengură,
realizate cu susţinerea programului
Cultura 2013-2015 al Uniunii Europene.
Pe plan european avem susţinerea
necesară, problema noastră fiind să
ne putem descurca şi pe plan local,
pentru a ne amenaja nişte spaţii vitale
şi a ne putea plăti diverse „chirii”.
Legat de aceste două probleme vitale,
a spaţiului şi a banilor pentru întreţinere,
nu putem decât să felicităm administraţia
Fundaţiei Gabriela Tudor şi totodată
a Studioului Paradis Serial, respectiv
pe Cosmin Manolescu şi pe Ştefania
Ferchedău, pentru faptul că fac faţă
adversităţilor, deoarece alte două
instituţii dedicate dansului sunt în grea
cumpănă, din lipsa unui spaţiu imperios
necesar: Centrul Naţional al Dansului
Bucureşti şi, însăşi structura de
bază a acestei profesiuni, Liceul de
Coregrafie „Floria Capsali”, apărat
în stradă de micuţii ei elevi, pentru
a nu fi desfiinţat prin unificarea cu
Liceul de Muzică. Rezultatul fericit
al păstrării identităţii Liceului de
Coregrafie are o dublă valoare: nu
se pulverizează o instituţie cu un specific
clar conturat şi micuţii cetăţeni ieşiţi
în stradă, ca şi părinţii lor, au învăţat
– după îndelunga somnolenţă comunistă
– că au nişte drepturi, pe care le pot
apăra, uneori cu câştig de cauză.
Revenind însă la marile proiecte
care vor pleca din ZonaD, unul este
un proiect european de rezidenţe,
un nou program E – Motional şi anume
E-Motional: rethinking dance, creat şi
condus de Fundaţia Gabriela Tudor
(lider de program), în parteneriat cu
Asociaţia Coregrafilor Profesionişti din
Letonia/ Time to Dance Festival (Riga),
cu Fabrica de Movimentos/Festival de
Fabrica (Porto) şi cu Centrul de Cultură
„George Apostu” (Bacău) şi în asociere
şi cu Centrul Coregrafic Trois CL
(Luxemburg) şi cu Muzeul Naţional
„George Enescu” (Bucureşti). Programul,
desfăşurat până în 2015, va cuprinde
rezidenţe artistice interdisciplinare,
două co-producţii , la care vor participa
atât dansatori români cât şi din
ţările partenere, prezentări de spectacole,
turnee, ateliere de dans, ateliere de
scriere performativă, proiecţii de filme.
Deşi nu îmi sună deloc bine în limba
română noţiunea de scriere „performativă”
– şi asemenea adaptări forţate sunt
destule în zilele noastre – ar fi o noutate
în România învăţarea unui sistem de
scriere a dansului. Concursul de proiecte
E – Motional este gândit pentru artişti
de dans contemporan, dar şi din domenii
conexe, care lucrează şi cu mişcarea
corpului, precum arte vizuale, teatru,
noile media, iar locurile de rezidenţă
vor fi Riga, Porto, Bucureşti, Bacău,
Tescani, Luxemburg. Toate rezidenţele
se încheie cu o prezentare work in
progress şi o discuţie cu publicul.
Două rezidenţe sunt deschise doar
pentru artişti români, cea de la Riga
şi cea desfăşurată la Tescani/ Bacău/
Bucureşti, ceea ce constituie o posibilitate
deosebită pentru toţi artiştii de dans
contemporan din România. Specific
apelor în care navighează în prezent
toate artele contemporane din lume,
nu numai de la noi, şi nu numai din
domeniul dansului, conform chiar
titlului actualului proiect E-Motional:
rethinking dance, el va selecta, sprijini
şi produce proiecte novatoare (marota
zilelor noastre), care „regândesc” sau
„reconsideră” dansul. Valoarea nu
este pusă explicit în discuţie, fiind o
noţiune uşor desuetă, valabilă, încă,
pentru cei formaţi în secolul trecut.
Pentru cei de astăzi noutatea înseamnă
implicit valoare.
Cel de al doilea mare proiect, MAP
– sharing of processes, în care MAP
este acronimul din portugheză de la
„Mostra de processos”, va pune accentul
nu pe lucrarea finită, ci pe descrierea
procesului de creaţie a unei piese sau
spectacol, a unei propuneri artistice
bazate pe mişcare. Vor fi trei etape
MAP organizate în cadrul proiectului
E – Motiona din 2014 şi din 2015, două
la Porto (MAT/ P) şi unul la Bucureşti
(MAP/ B). MAP nu este un Festival,
iar prezentarea în faţa publicului – sub
forma unui spectacol, expoziţii, proiecţii
video, artist talk etc. – va reprezenta
doar un moment, o parte a procesului
de creaţie a unei noi piese. În fine,
acest proiect MAP a fost iniţiat şi produs
de Fabrica de Movimentos şi Produtora
de Risco şi se va desfăşura la Teatrul
Naţional San Joao din Porto. În 2014,
vor avea prioritate propunerilor venite
din ţările Europei de Est şi din Balcani.
Alături de marile proiecte europene
şi de cele două rezidenţe mai sus
pomenite, în primele luni ale anului
în curs se desfăşoară în ZonaD – studio
Paradis Serial felurite ateliere, dintre
care de o importanţă deosebită este
cel al lui Cosmin Manolescu, din februarie,
gândit pentru jurnalişti culturali, care
pot ajunge la o înţelegere mai potrivită
asupra dansului, practicând dansul.
Era, într-o direcţie tangentă, şi părerea
Floriei Capsali, aceea că nu toţi micii
elevi ai Şcolilor de balet vor deveni
profesionişti, dar vor fi spectatori
avizaţi.
Prin doi dintre managerii cei mai
capabili ai dansului contemporan de
la noi, Cosmin Manolescu, secondat
în prezent de Ştefania Ferchedău,
pe de o parte, şi Andreea Căpitănescu,
pe de altă parte, dansul contemporan
îşi face loc în conştiinţa publicului
bucureştean, secondaţi, în oarecare
măsură, de evenimentele de la Centrul
Naţional al Dansului Bucureşti, care
se zbate încă în lipsa unui spaţiu adecvat
şi a unor subvenţii corespunzătoare.
Sectorul particular a învăţat să se descurce,
depăşind adversităţile şi consolidându-ş
i relaţiile internaţionale.
