Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

tabela de marcaj:
Wimbledaum de Horia Alexandrescu

De săptămâna asta stăm cu ochii pe Wimbledon. Avem acolo vreo șapte reprezentanți, iar dacă li se va alătura și Ilie Năstase din tribună (că în Loja Regală, hodoronctronc, are interzis!?!) poate conta și ca o sfidare a românilor față de Brexit. Mai ales că, nu mă îndoiesc, fetele și băieții noștri, în frunte cu Simona Halep și Horia Tecău, vor fi susținuți din tribune de o sumedenie de compatrioți, stabiliți în Regatul Unit. Și ce ne-am bucura cu toții ca jucătoarea nr.2 a lumii să o detroneze pe Angelique Kerber, ca să putem titra la finele turneului „Halep – nr.1 mondial!”
Trăim, deci, cu această speranță și cu marele turneu de la Wimbledon, până la finele săptămânii viitoare, când ne întoarcem la fotbalul nostru cel de toate zilele. Începe noua ediție a Ligii I și e firesc să așteptăm intrarea în scenă a echipelor, cu ultimele lor achiziții. Gigi Becali a luat cam tot ce-a vrut și ce era mai bun, rămânând să se rezolve, totuși, embargoul lui Budescu, generat de lipsa de recunoștință cu care îl tratează Astra. E tot mai clar însă că bossul giurgiuvenilor, Ioan Nicolae, s-a cam săturat de aventura sa fotbalistică, iar după plecarea lui Șumudică și a multora dintre jucători, se aude că sunt pe ducă inclusiv Dani Coman și chiar proaspăt venitul Edy Iordănescu! Nici Dinamo nu stă încă pe roze, după ce s-a chinuit să-l păstreze pe Contra, care cere încă… doi-trei jucători, iar Mutu îl dă ca și venit pe uruguayanul Eric de Oliveira. Bine-bine, dar să-l și vedem aterizat la câinii roșii, că lui Ionuț Negoiță i s-a cam dus vestea de chitros. La Viitorul, Gică Hagi mai mult a dat decât a luat, cum promisese, jucători cu care să abordeze Champions League, dar spectaculoasă de-a dreptul este primenirea lotului clujenilor, după ce CFR-ul a contractat nu mai puțin de 12 noi jucători, în locul celor exact 12 care au plecat. Câștigul cel mai important le rămâne, însă, venirea antrenorului Dan Petrescu, un super-tehnician pe care eu l-aș aduce și mâine la echipa națională. Mai ales că – iată vestea cea mare a săptămânii trecute! – Burleanu a anunțat că la FRF urmează, totuși, o analiză a rezultatelor naționalei și că, oricum, misiunea selecționerului Christoph Daum era și a rămas calificarea la Cupa Mondială. Cum însă ținta respectivă a fost iremediabil ratată, linia se va trage la finalul lui octombrie, spune șeful federației. Pare, deci, că ne apropiem de revenirea la normal, deși, repet, e chiar aiurea să-l mai suportăm pe moș Daum încă patru luni, în loc să abordăm ultimele două jocuri din grupa preliminară cu selecționerul care va binemerita echipa reprezentativă. Culmea ironiei este că principalul obstacol rămâne tot Daum, ajuns la faza îndârjirii de a nu demisiona. Îndărătnic și tenace, el nu se lasă doborât de nimic. Nici de rezultate și nici măcar de timp, continuând să bată câmpii cu un tupeu revoltător. Mai mult chiar, perorează până la limita ridicolului, declarând textual: „Vorbesc de luni bune cu domnul Burleanu despre prelungirea contractului, dar trebuie să mai așteptăm, că nu e nicio grabă.Trebuie să reconstruim echipa națională și trebuie să ținem cont că jucătorii tineri au nevoie de timp. Voi folosi tineri, acum e importantă prezența la Campionatul European din 2020. Rămân, nu mă gândesc să plec. Pentru reformele care au fost începute la FRF, eu sunt omul potrivit!”
Cum? Ce-a zis șubrezitul?! Că el e omul potrivit și că rămâne să facă reforma fotbalului românesc? Ferească Dumnezeu! La zeflemeaua asta, de fazan defazat, nu-i rămâne decât să-și facă repejor valiza și să-și consulte propriul vademecum, ducându-se unde-o vedea cu ochii. Tupeul lui se bazează însă pe clauza de reziliere a contractului, care se ridică la 3 milioane de euro, iar demisia l-ar costa exact 370 000 de euro. Eu cred totuși că vom învinge Armenia și cu posibilul interimar Stoichiță, ba chiar și fără antrenor la națională, ca să nu ne trezim că moș Daum se bate din nou cu pumnii în piept, ca după amicalul în 10 cu Chile. Mă opresc aici însă, pentru că, iată, de la Wimbledon, am ajuns la …Wimbledaum!

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara