Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Scrisori Inedite:
Tucci, Queneau şi Pelikan către Mircea Eliade de ---

Roma, 5 octombrie 1936

Dragă Profesore,

Vă mulţumesc pentru încântătoarea D-stră scrisoare din iunie trecut; mă bucur să aflu că veţi fi la Roma în primăvara viitoare, cu atât mai mult cu cât, în această perioadă, voi fi la reîntoarcerea din Japonia, pentru a mă pregăti pentru o nouă expediţie în Tibet - şi voi avea plăcerea de a vă revedea.

în aşteptarea întâlnirii, aş vrea să vă rog să pregătiţi pentru revista noastră Asiatica un articol despre Yoga.

Sper, dragă Profesore, că nu ne veţi refuza onoarea de a vă număra printre colaboratorii noştri.

Vă mulţumesc anticipat şi vă rog să primiţi expresia prieteniei mele.

Giuseppe Tucci



Aş vrea să ştiu dacă aţi primit volumele "Indo-Tibetica" pe care le-am publicat şi care au fost editate de Academia noastră. Veţi găsi poate lucruri utile pentru cercetările D-stră despre Yoga.

Prof. Mircea Eliade

Str. Palade 43

Bucureşti

*

şAntet tipăritţ

Istituto italiano

Per il

Medio ed estremo-oriente

Il presidente



Roma, 14 ianuarie 1955

Dragul meu Coleg,

Vă mulţumesc foarte mult pentru amabila trimitere a cărţii d-stre despre Yoga, pe care am găsit-o de-abia la înapoierea mea la Roma, din expediţia nepaleză. Amintirea d-stră şi marele interes pe care-l prezintă lucrarea d-stră au fost binevenite. Sunt în toiul lucrului, fie pentru sarcinile care mă aşteptau aici, fie pentru a pregăti relatările preliminare asupra rezultatelor expediţiei care au fost, din fericire, foarte fructuoase. V-am scris în ajunul plecării mele, la 13 iulie trecut, despre seria de conferinţe despre Simbolismul religios. Am găsit la înapoierea mea multe lucruri de făcut pentru că suntem pe cale de a primi acordul fie a numeroaselor personalităţi invitate, fie a Dnei Bernard. în orice caz, probabil că atât Expoziţia, cât şi conferinţele vor avea loc imediat după Congresul de Istorie a Religiilor, care va avea loc la sfârşitul lunii aprilie. Va trebui deci să avem în vedere săptămâna care urmează lui 28 aprilie. Voi avea ocazia să vă scriu în curând, pentru a preciza numeroase amănunte, încă în suspensie; dar nu vreau să întârzii să primiţi mulţumirile şi amintirea mea cea mai cordială.

Giuseppe Tucci

D-lui Prof. M. Eliade

62 bis, rue de la Tour

Paris 16, France.

*



Roma, 24 februarie 1955

Dragul meu coleg şi prieten,

Vă mulţumesc pentru scrisoarea din 17 februarie şi pentru constanta d-stră ofertă de colaborare de care nu mă îndoiesc vreodată. Sunt de asemenea foarte mişcat de felul atât de sincer şi spontan de a vă expune punctul d-stră de vedere şi ceea ce numiţi "situaţia" d-stră. Vederiile d-stră sunt cât se poate de juste şi n-ar fi posibil să nu le acordăm cu ceea ce spuneţi. Contăm, aşa cum ştiţi, pe tactul şi sensibilitatea d-stră pentru a sfârşi cu bine o misiune care trebuie să pară cu siguranţă astfel. Din partea noastră vom face tot posibilul să nu jignim susceptibilitatea savanţilor francezi, cu care suntem la curent.

Am informat deja pe Dl Puech în legătură cu datele şi celelalte amănunte. Vă rog să luaţi legătura cu Institutul nostru în privinţa sosirii d-stre.

Mă bucur nespus să vă revăd atât de curând şi, aşteptând această plăcere, vă strâng mâna cu cea mai afectuoasă cordialitate.

Giuseppe Tucci

D-lui Prof. M. Eliade

45, rue de Val d'Or.

Saint-Cloud, S. et O. France.

*

Roma, 21 martie 1955

Dragul meu coleg şi prieten,

Iată ultimele detalii legate de Congresul asupra Simbolismului cosmic. înainte de a vă prezenta o idee asupra programului, care va trebui să fie urmat în principiu, în afară de retuşurile necesare, doresc să vă informez că am stabilit să dăm o recepţie la Institutul nostru, vineri 22 aprilie, în onoarea participanţilor la Congresul Internaţional de Istorie a Religiilor, de acord cu Preşedintele hotărât de Congres. Această recepţie va trebui să coincidă cu inaugurarea Expoziţiei noastre, făcând astfel un singur eveniment cultural şi monden. Dl Profesor Puech, după înţelegerea dintre noi, va trebui să prezinte expoziţia prin câteva cuvinte introductive. Congresul nostru, aşa cum s-a prevăzut, va avea loc de la 25 la 28 aprilie.

Aşa cum vedeţi, e vorba de un prim proiect, care va putea fi modificat urmând exigenţelor şi v-aş fi recunoscător să-mi spuneţi ceea ce gândiţi. Pentru moment, cea mai cordială amintire şi gândurile mele prieteneşti.

Giuseppe Tucci

D-lui Prof. M. Eliade

Paris, Franţa

*

Roma, 17 mai 1955

Domnule Profesor şi dragă Colega,

Doresc mai întâi să vă mulţumesc mult pentru contribuţia d-stră la congresul despre Simbolismul Templelor, asigurându-vă de asemenea că vizita d-stră ne-a lăsat o amintire deosebit de plăcută. Voi fi într-adevăr foarte fericit dacă, intensificând legăturile între savanţii francezi şi Institutul nostru ne-ar fi posibil să repetăm iniţiative culturale analoage.

Permiteţi-mi, cu această ocazie, să vă amintesc să ne trimiteţi textul comunicării d-stră, căci dorim să publicăm în curând culegerea cu contribuţiile care au fost atât de apreciate în lumea culturii, artei şi în mediul universitar. în cazul că doriţi să adăugaţi ilustraţii, nu aveţi decât să ne informaţi şi le vom publica cu plăcere.

Vă rog să primiţi Domnule şi dragă Colega amintirea mea recunoscătoare şi cele mai calde salutări,

Giuseppe Tucci

D-lui Prof. Dr. Mircea Eliade

62 bis, rue de la Tour

Paris 16, France.

*

Roma, 15 iunie 1955

Dragul meu coleg şi prieten,

Vă mulţumesc călduros pentru amabilele trimiteri, foarte aşteptate amândouă. Vă suntem obligaţi pentru textul comunicării D-stră la Congres despre Simbolismul Templelor şi pentru articolul D-stră Făurari şi alchimişti, de un interes cu totul ieşit din comun. O veţi vedea tipărită în următorul număr al revistei East and West, pe care îl va îmbogăţi.

Reînnoind mulţumirile mele, vă rog să credeţi în cordialele mele sentimente prieteneşti

Giuseppe Tucci

P.S. Următorul număr va apare la sfârşitul lui august

D-lui Prof. M. Eliade

45, rue de Val d'Or

Saint-Cloud / S. et O.

France

*

D-lui Prof. Mircea Eliade

5707 Woodlawn Avenue

Chicago 37. III. U.S.A.



Roma 25 iulie 1967

Dragul meu prieten,

Vă mulţumesc pentru scrisoarea din 13 iunie şi pentru cuvintele prea elogioase cu care mi-aţi confirmat primirea Raportului Preliminar. Apropos de remarcile asupra "ideologiei megalitice" şi a problemelor legate de aceasta, sunt subiecte asupra cărora aş vrea să mă întreţin cu D-stră. Din nenorocire, în caz că veţi veni în Europa toamna aceasta, nu mă veţi găsi deoarece voi pleca spre sfârşitul lui iulie pentru a relua lucrările şi săpăturile în regiunea Swat. Sper să mă înapoiez spre sfârşitul anului şi atunci s-ar putea prezenta o ocazie favorabilă pentru a ne întâlni. în orice caz, voi fi totdeauna fericit de a fi la curent cu proiectele şi deplasările D-stre.

Mulţumesc încă o dată şi toate urările mele cele mai prieteneşti. Cu bine

Giuseppe Tucci

*

ş15.II.1929ţ

Mr le Professeur

Mircea Eliade

Fundaţia Pentru Literatură şi Artă "Regele Carol I"

39 Bulevardul Lascăr Catargi

Bucureşti

România



17 februarie 1956

Dragă Domnule,

Vă rog să găsiţi alăturat planul Istoriei Religiilor despre care v-am vorbit (nu e chiar un plan, ci un punct de plecare).

I, II, III, IV pentru Generalităţi (circa 200 p.) Restul va constitui corpul însuşi al volumului (sau mai curând a 2 volume).

Orice critică din partea D-stră va fi binevenită, ca şi orice sugestie privitoare la posibilii colaboratori.

Vă rog să primiţi, dragă Domnule, expresia celor mai bune sentimente

Raymond Queneau



Proiect de plan pentru Istoria Religiilor

Este înţeles:

1) Că este vorba de o Istorie a Religiilor şi că punctul de vedere trebuie să fie istoria.

2) Că studiul religiei va fi realizat în cadrul Antropologiei.

3) Să se ţină seama de existenţa volumelor consacrate Istoriei Filozofiei, Sociologiei etc.

4) Ultimul capitol, de exemplu, nu trebuie să impieteze asupra Geografiei umane (unde va fi tratată repartiţia actuală - şi numerică - a diferitelor religii,

Două volume vor fi consacrate Istoriei Religiilor - fie 2600 de pagini Pleiade. Va trebui ca tăietura între cele două tomuri să cadă în aşa fel ca fiecare volum să aibă o titulatură precisă.

I.

Religie şi Mitologie

Religie şi Folclor

Religie şi Magie

Religie şi Misticism

Religie şi Filozofie

II.

1) Studiul Religiilor şi Istoria Religiilor. Metodele (comparativă, sociologică, psihologică, fenomenologică).

2) Ce este Istoria Religiilor

III.

(Bibliografie pentru Mana, stabilită de H. Ch. Puech.)

Sacrul.

Dumnezeu.

Răul, Diavolul.

Concepţia asupra lumii.

Clerul.

Cultul.

RITURILE TRECERII.

Sacrificiul.

Rugăciunea.

Păcatul şi Iertarea.

Mortea şi nemurirea.

Divinaţia (astrologia etc.)

Iniţierea (cultele secrete)

IV.

Mituri şi simboluri

Cerul - zeii celeşti.

Soarele - culturile solare.

Luna - mistica lunară.

Apele - simbolismul acvatic.

Pietrele.

Pământul - femeia şi fecunditatea.

Vegetaţia - reînnoirea.

Agricultura şi fertilitatea.

Spaţiul sacru: templul, centrul lumii.

Timpul sacru.

Miturile: mitologie şi funcţiune.

Structura simbolurilor.

Religiile primare (ritualiste)

Preistoria (?)

Egiptul.

Sumer, Asiro - Babilonia, Canaan, Fenicieni.

Creta şi Asia Minoră, Etruscii.

Indo-europenii (Hitiţii, Vedismul, Celţii, Slavii, Grecia, Roma).

China arhaică.

Şintoismul.

Şamanismul.

Religiile secundare (raţionaliste) (apărute între secolele XI şi al V-lea).

Amenofiţi.

Moise şi Israel.

Iranismul.

Orfismul (şi aspectul religios al stoicismului şi al pirhonismului).

Jainismul.

Budismul primitiv.

Taoismul.

Confucianismul.

Religiile terţiare (profetice) născute între sec. I şi al III-lea şi consecinţele lor din secolele al IV-lea - al X-lea.

Iudaismul, Esenienii, Samaritenii.

Mitraismul.

Mandeismul.

Creştinismul. Ereziile creştinilor.

Gnosticismul.

Manicheismul.

Tehotihyacan (Quetzalcoal) şi Maya. (Itzamna)

Islamismul.

Hinduismul.

Budismul chinez.

Religiile cuaternare (liturgice şi mitice) (născute între secolele X şi XV)

Iudaismul medieval şi husidismul

Catolicismul.

Ortodoxia greacă şi rusă.

Bisericile orientale.

Israelismul. Druzi.

Lamaismul.

Sincretismul chinez.

Hinduismul (urmare)

Religia aztecilor (şi peruvienilor?)

Hiper-religii şi micro-religii (din secolul al V-lea până în zilele noastre)

Catolicismul roman (de la Contra-reformă la viziunile Papei Pius al XII-lea).

Protestantismul

Francmasoneria

"Catolicismele": jansenismul, biserica franceză, Vingtras etc.

Sectele aberante: Deukhobers, Shakers, Father Divine, Martorii lui Jehova, Christ de Montfavet etc.

Spiritismul, Antoinismul etc.

Babismul, Bahaismul, Sikhismul etc.

Caodaismul, Vaudon, Cargo etc.

Religiile ne-databile ale popoarelor africane, oceanice etc.

Starea actuală a diferitor religii.



*

şAntet tipăritţ

The Federated Theological Faculty

The University of Chicago

Chicago 37 - Illinois



5 iunie 1959

Profesorului Mircea Eliade

le D-na Şendrea

1 Rue Boinod

Paris 18, Franţa



Dragă prietene şi coleg,

îţi scriu această scrisoare în numele Comitetului Universitar care se ocupă cu centenarul lui Darwin. Aşa cum ştii, acest an marchează centenarul publicării Originii Speciilor a lui Darwin. Universitatea plănuieşte un amplu program de comemorare a acestui centenar în noiembrie. Printre cei care vor veni se numără Julien Huxley, Sir Charles Darwin şi mulţi alţi savanţi de reputaţie internaţională.

Sâmbătă, 28 octombrie, va fi un program cu implicaţii darwiniste pentru studiu religios şi teologic. Tu şi cu mine am fost invitaţi să fim conferenţiari teologici. Mai am puţin şi predau o conferinţă despre "Creaţie şi Cauzalitate în Credinţa Creştină". Tu eşti rugat să predai una despre "Evoluţie şi Dezvoltare în Studiul Religiei".

Această lectură trebuie să examineze influenţa ipotezei evoluţiei asupra studiului religiei primitive şi moderne. Trebuie să indici cum gândirea evoluată, indiferent dacă vine de la Darwin sau nu, a modelat întrebări şi ipoteze în istoria religiilor pe tot cuprinsul secolelor al XIX-lea şi al XX-lea.

Sincer, sper că va fi posibil pentru tine să accepţi această sarcină. Alţi membri ai Facultăţii de Teologie pregătesc eseuri despre Darwin, nu pentru o conferinţă în acest program, ci spre a le include într-un volum ce va fi publicat de Editura Universităţii din Chicago, avându-l ca editor-şef pe Decanul Brauer. Eseul tău şi al meu vor fi incluse de asemenea în acest volum, după ce vor fi predate Institutului în noiembrie.

Marţea viitoare, eu şi Sylvia vom veni în Europa şi plănuim să ne petrecem o mare parte din timp în Italia. Din moment ce nu ştiu ce planuri ai, alătur în plicul de faţă şi un itinerariu în speranţa că va fi posibil să ne întâlnim când vom fi în Elveţia sau Italia.

Abia aştept să primesc un răspuns afirmativ de la tine şi îţi transmit cele mai bune urări.

Cu sinceritate,

Jaroslav Pelikan

*

şAntet tipăritţ

Yale University

The Divinity School

Jaroslav Jan Pelikan

Titus Street Professor Ecclesiastical History

5 ianuarie 1963

Dragă prietene şi coleg,

Acum, că este oficial, îţi scriu pentru a te felicita pentru numirea ca Sewell L. Avery Distinguished Service Professor.

îţi este cunoscută admiraţia şi atenţia ce o am pentru d-ta şi mă bucur mult că Universitatea din Chicago şi-a făcut singură această mare onoare.

Voi continua să urmăresc cariera d-tale universitară, cu aceeaşi afecţiune şi respect.

Sylvia mi se alătură ca să-ţi trimitem ţie şi Christinei felicitările şi bunele noastre urări.

Frăţeşte,

Jaroslav.

*

şAntet tipăritţ

Yale University New Haven Connecticut

Profesorului Mircea Eliade

The Divinity School

University of Chicago

Chicago 37, Illinois

10 noiembrie 1964

Dragă Mircea,

îţi scriu pentru a te invita să predai o conferinţă sub auspiciile Departamentului de Studii Religioase, aici la Yale, în timpul acestui an academic. Dacă este posibil, ne-ar plăcea să avem conferinţe în timpul trimestrului din toamna anului tău la Chicago sau cât de curând posibil după asta.

Pe lângă conferinţa ta, membrii Departamentului sunt bineînţeles nerăbdători să petreacă un timp cu tine şi să-ţi ceară sfatul în legătură cu propriul nostru program despre Istoria Religiilor.

Conferinţa va fi sub sigla Woodward Lectureship şi se va adresa publicului larg universitar. Sunt sigur că, indiferent la ce lucrezi acum, va fi aproape de subiect.

Fireşte, Sylvia şi eu vom fi încântaţi de probabilitatea venirii tale şi vom fi bucuroşi să te primim în noua noastră casă.

Onorariul prevăzut pentru Conferinţele Woodward este de 200 $, inclusiv cheltuielile conferenţiarului. Dar, dacă este o problemă în legătură cu onorariul, te rog să fii sincer cu mine şi eu cred că va fi posibil să fac un aranjament.

Sper că vei putea să introduci şi această conferinţă în orarul tău şi aştept cu nerăbdare anticipată venirea ta.

Cu sinceritate,

Jaroslav şPelikanţ

*

28 mai 1966

Carissime & clarissime,

Sylvia şi cu mine aşteptăm cu nerăbdare venirea ta şi vom fi mîndri să organizăm ceva în onoarea ta la Yale.

Ar fi convenabil dacă ai putea veni cu "zborul" 340 United Air Lines, care pleacă din Chicago la 11,05 A.M., sâmbătă 12 iunie şi ajunge la Hartford la 1,50 P.M. Ne vom întâlni acolo. Aşa cum probabil ştii, va fi un dineu cu panglică neagră la casa Preşedintelui, la care te voi însoţi şi eu. După deschidere, luni dimineaţa - va fi dejunul la 12,15, ceea ce va face posibilă urcarea ta într-un avion care pleacă din Hartford la 3,10 P.M. şi ajunge în Chicago la 4,11 P.M. - luni (United Air Lines no. 261).

îţi pun în plic şi o carte poştală pentru un răspuns rapid de la tine.

De asemenea, vom fi în Chicago în după amiaza zilei de 3 iunie, peste o săptămână - te vom suna în cazul în care eşti acolo. (îţi trimit această scrisoare şi la Middletown, şi la Chicago, pentru a fi sigur că "te prind" între călătorii).

Regretăm doar că Christinel nu va putea să vină, dar asta ne dă o scuză pentru a putea ţine o petrecere cu şampanie altă dată.

Cu sinceritate, Jaroslav şPelikanţ

*

30 ianuarie 1973

Dragă Prietene şi Coleg,

Am citit cu mult interes lucrarea ta despre Mandragoras în noua revistă a Universităţii din Chicago şi am comandat între timp şi o copie a Zalmoxis-ului tău de la Press. Este interesant că acest cuvânt vine dintr-o slovacă neschimbată, unde, de asemenea, a ajuns să însemne o persoană nervoasă sau neastâmpărată, ca în propoziţia scriitorului slovac Janko Kral: "Palko Budinsky, mandragore smelá", i.e. un bărbat nervos şi cutezător. Aş fi vrut ca bunica mea (născută în Serbia) să mai trăiască, pentru că sunt sigur că ea ar fi ştiut mai multe despre acest hommunculus al planetei şMANDRAGORA, M. H.ţ

Sper că această scrisoare să te găsească sănătos şi continuând să munceşti la fel de bine. Te rog transmite-le salutări tuturor colegilor şi prietenilor noştri.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara