tîmplarul îl ştii
ţii minte cum bătea el
cuiele în coşciuge din
două lovituri cu dosul teslei
intra tot cuiul nu-l
mai scotea nici dumnezeu
îl ştii pe tîmplar
ei a îmbătrînit
de nu-l mai cunoşti
abia se mai tîrăşte
pînă la cîrciuma lui vasile
abia mai ridică paharul
albăstrui cu fundul gros
pînă bea cinzeci trece ora
şi aprinsul unei ţigări
durează pînă mîine

îl ştii pe gropar ştii
cum săpa ca un excavator
ce gropi făcea late adînci
abia îl mai vedeai din ele
dădea de apă plutea mortul
în sicriu ca într-o bărcuţă
ei bine a îmbătrînit dacă
pleacă spre cîrciuma lui vasile
la prînz ajunge către seară
şi dacă bea o sută adoarme

dar pe bietul popă îl ştii
ţii minte cum prohodea
cu viteza sunetului
cum învîrtea cădelniţa peste mort
ca pe ciocanul de la stadion
a-mbătrînit săracul noroc
cu enoriaşii că-l duc cu maşina
pînă la cîrciuma lui vasile
îl leapădă pe primul scaun
şi noroc cu vasile că-i mai
ridică paharul la gură

şi pe vasile îl ştii
slab cum era parcă
a pus carne pe el parcă
a crescut a întinerit învîrte
butoaiele ca jonglerii la circ
un bobîrnac dacă dă
vreunui beţiv cade ăla în nas
pe gropar şi pe tîmplar
cînd îi dă cu capul de masă
se aude de la pod iar
pe sărmanul popă îl ia de guler
şi-i repede paharul pe gît

unii spun că l-au văzut pe vasile zburînd
ca un liliac trecea peste sat