Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Tolba cu poveşti din alte lumi de Elisabeta Lăsconi


Tendinţe persistente

Tendinţele semnificative în zona traducerii de literatură contemporană s-au conturat tot mai clar în ultimii ani şi se vor regăsi şi în 2014. În cazul colecţiilor cu sute de titluri apărute, se mizează întâi pe scriitorii consacraţi, intraţi în conştiinţa publicului, şi pe cărţile aflate pe listele marilor premii. Ca pandant, se vede atenţia acordată autorilor de bestseller. A doua tendinţă o dă focalizarea pe debutanţi care se impun rapid cu o carte originală, ceea ce nu exclude receptivitatea faţă de autori uitaţi ori intraţi într-un con de umbră.
Europocentrismul este echilibrat de fascinaţia Orientului. Presiunea actualităţii duce la un interes sporit faţă de scriitorii de limbă engleză care abordează în ficţiune drame recente provocate de istoria unor ţări ca Iran şi Malaesia, Afganistan şi Pakistan. Persistă atracţia faţă de literatura japoneză, ce deschide porţi atât spre cultura ei tradiţională, cât şi spre schimbările prezentului. Şi, după Japonia, vine rândul literaturii chineze să polarizeze atenţia.
Romanul istoric, bazat pe documentare temeinică, are o evoluţie spectaculoasă, reînviind personalităţi din sfera artei sau ştiinţei, aici se poate chiar distinge o subspecie, prin alegerea scriitorului ca personaj. În acelaşi timp, literatura confesiunii încalcă tot mai des graniţele ficţiunii, ameninţând so concureze în preferinţa marelui public, prin jurnale, memorii şi autobiografii, prin cărţile aventurii şi călătoriei în locuri necunoscute ori inaccesibile, prin mărturii despre experienţe ieşite din comun.
Se remarcă aşadar tendinţe complementare. Ele devin vizibile mai ales în colecţiile prestigioase, „Raftul Denisei” şi „Biblioteca Polirom”, dar se observă şi în colecţii mai vechi de ficţiune de la Editura Trei şi Pandora M, sau mai noi, ca „Strada ficţiunii” a Eediturii Allfa sau „Biblioteca ideală”. Ca de obicei, micile edituri dau culoare peisajului literar, uneori prin autori ieşiţi din tipare, alteori dedicându-se unei singure literaturi.

Ce surprize vin de la Humanitas fiction?

Marii prozatori contemporani vor fi prezenţi cu titluri noi. Laureaţii Nobel, care îşi au deja publicul fidel, vor confirma originalitatea şi complexitatea scrisului cu romane recente: Broaştele de Mo Yan, Copilăria lui Isus de J.M. Coetzee. Iubitorii lui Amos Oz îl vor redescoperi cu o carte originală, Sumki, adresată publicului tânăr. Nu va lipsi de la întâlnire nici Isabel Allende, cu o selecţie din cărţile de până acum, având ca temă iubirea.
Scriitori intraţi în universalitate, cu opera încheiată, revin în atenţie: Thomas Mann cu romanul Alesul, una dintre bijuteriile creaţiei sale, Nikos Kazantzakis cu romanul Căpitan Mihailis, pentru prima oară tradus din original, Simone de Beauvoir cu traducere nouă a celor trei nuvele formând volumul Femeia sfâşiată, Ernesto Sabato cu o traducere nouă a capodoperei sale, Abbadon, exterminatorul, Kurt Vonnegut cu ultimul volum de povestiri ce adună textele apărute în presa literară,
Noutatea o aduc romanul Hotel Iris de Yoko Ogawa, cotată între primii autori din Ţara Soarelui Răsare, şi Fiica lui Hokusai de Katherine Gowie, un roman despre misterul tablourilor pictate în ultima perioadă a vieţii artistului. Ambele autoare, una japoneză şi cealaltă canadiană, s-au impus în propria literatură, sunt premiate, intrate în circuitul internaţional. Ca editor, Denisa Comănescu se face „vinovată” de pasiunea pentru Japonia a cititorilor de la noi, aducând în „Raft...” noi şi noi „japonezării”. Echilibrul îl va realiza Mister Gwyn, romanul inclasabilului autor italian Alessandro Baricco.
Aceeaşi editoare a preţuit talentul scriitoarelor, ieşite astăzi în primplanul vieţii literare, după decenii în care s-au aflat în umbră. Demonstraţia cea mai frumoasă o oferă Acordă-mi acest vals, singurul roman scris de neobişnuita Zelda Fitzgerald, formând o triadă cu splendidele ediţii ale romanelor celebrului ei soţ: Marele Gatsby şi Blândeţea nopţii de F. Scott Fitzgerald. Din spaţiul francez vine un bestseller semnat de Hélène Grémillon, Confidentul, exemplu de succes al unei prozatoare contemporane.
Surpriza extraordinară o aduce Humanitas fiction prin seria de autor Ezra Pound, primul volum cuprinde poezia. Se conturează o triadă impresionantă, căci după seriile de autor dedicate lui Fernando Pessoa şi lui T.S. Eliot, seria Ezra Pound dovedeşte un proiect ambiţios de editor, bun cunoscător al culturii secolului XX şi al canonului occidental, punând în lumină pe creatorii modernismului, inovatori şi în lirica proprie şi în eseistică ori în abordări teoretice.

Ce pregăteşte Editura Polirom?

Mai întâi, se remarcă interesul pentru autorii intraţi în universalitate, incluşi în seria Esenţial a „Bibliotecii Polirom”, iar deschiderea în 2014 o face F.Scott Fitzgerald, prin Povestiri cu Basil şi Josephine, reunind texte ce au ca personaje doi adolescenţi, teribili şi privilegiaţi. Va urma Ridicat la ceruri, unul din primele romane ce l-au impus pe José Saramgo, nobelizatul din 1998.
Vor apărea şi romanele prozatorilor americani aflaţi de ani buni pe listele candidaţilor Nobel: Oraşele de câmpie de Cormac McCarthy şi Omul căzător de Don DeLillo. Li se alătură romanul recent al lui Michael Cunningham, Regina zăpezii şi romanele scriitorilor cei mai cunoscuţi din literatura engleză de azi: Nume de cod: Bombonel de Ian McEwan şi Expo ’58 de Jonathan Coe.
Autori noi intră în seria „Actual”, în conexiune cu lumea filmului: Frumoasele ruine de Jess Walter, cel mai bun roman al anului 1912, în SUA şi Anglia, pătrunde în fabrica de iluzii de la Hollzwood, Mistuiţi, debutul ca romancier al celebrului regizor canadian David Cronenberg. Şi romanul Cina al prozatorului olandez Herman Koch vine însoţit de o recentă ecranizare.
Nu lipsesc din „Biblioteca Polirom” scriitoarele care aduc în literatură experienţe singulare şi lumi pline de culoare: Oamenii eternităţii nu se tem niciodată, debutul tinerei autoare israeliene Shani Boianjiu, inspirat de stagiul militar în Forţele de Apărare Israeliene, şi Palatul puricilor de Elif Shafak, reînviind un Istanbul plin de de mizerie şi splendoare, în spiritul poveştilor din O mie şi una de nopţi. Posibil bestseller se anunţă Bucătăria sclavilor de Kathleen Grissom, ca roman istoric aminteşte de atmosfera din Pe aripile vântului: originea irlandeză a eroinei, plantaţia de tutun, viaţa sclavilor, poveştile de familie.
Surprizele vin din literaturile europene, de la autori cu opera încheiată: Spectrul lui Alexander Wolf de Gaido Gazdanov, o capodoperă a prozei ruse ce a cucerit cititorii cu decenii în urmă, prin jocul cu obsesia şi imaginaţia în buna tradiţie a fantasticului; Iubirea nebună încheie trilogia lui André Breton, începută cu Nadja. Autobiografismul se regăseşte în volumul de povestiri Portretul artistului ca tânăr câine de Dylan Thomas, şi, intrând complet în tărâmul confesiunii, Jurnale de John Fowles promit accesul la biografia interioară a unuia dintre marii autori ai secolului XX, la faptele din care au germinat romanele.

Alte colecţii, multiple tentaţii

Grupul editorial Trei ilustrează aceleaşi tendinţe, dar printr-un număr mic de titluri. Câştigătorul Premiului Goncourt în 2013, Au revoir là-haut de Pierre Lemaitre va fi publicat în colecţia „Fiction”, unde i-a apărut şi un thriller, gen în care autorul francez a excelat până i-a reuşit marea carte despre doi oameni distruşi de război, care sfidează tot şi pun la cale o escrocherie uriaşă, salvaţi sufleteşte de marea lor prietenie. Surpriza ar fi Povestea lui Hanna Yacub de Rabee Jaber, laureat Booker pentru romanul arab în 2012.
Se regăsesc biografismul şi autobiografismul înscrise în istoria prezentă şi recentă. Limonov de Emmanuel Carrère narează traseul unui personalităţi controversate, din Ucraina la Moscova, din Manhattan la Paris. Povestea unei fete care a supravieţuit holocaustului este jurnalul ţinut de Helga Weissová între 1938 şi 1945, mărturia trecerii prin lagărele de la Terezin, Auschwitz, Feriberg şi a unei supravieţuiri incredibile. Biografism şi istorie domină şi Neînţelegere la Moscova de Simone de Beauvoir, romanul scris în 1965, redescoperit după moartea scriitoarei, despre aventura unui cuplu în inima imperiului sovietic.
Editura Leda promite una dintre marile cărţi ale lui Roberto Bolaño, 2666, un titlu nou de John Barth şi o traducere a capodoperei lui Gustave Flaubert, Doamna Bovary, semnată de regretata Irina Mavrodin. Iar la Editura Litera va apărea probabil un volum de proză scurtă al laureatei Nobel din 2013, Alice Munro, poate şi romanele Ultima cucerire a maiorului Pettigrew de Helen Simonson şi Neaşteptata călătorie a lui Harold Fry de Rachel Joyce, anunţate din 2013.
Ce autori vor defila pe „Strada Ficţiunii” la Editura Allfa? Deocamdată sunt aşteptate câteva titluri întârziate din 2013, ale unor scriitori promiţători, prima oară traduşi: Miloš Urban cu misterele oraşului Praga în romanul Cele şapte biserici, Alina Bronsky cu Parcul cioburilor. Şi alte edituri au de onorat promisiuni vechi. Baroque Books & Arts a mizat pe scriitoare germane, titlurilor anunţate de anul trecut – Adio, nobili de Christine Gräfin von Brühl şi 7 zile fără de Monica Peetz, li se adaugă 101 nopţi de Claudia Kott, o întoarcere la poveşti magice şi la fabulosul oriental.



Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara