Cu totul recent, canalul muzical francez de televiziune "Mezzo" a dedicat o emisiune - aş numi-o mamut! - personalităţii unuia dintre cei mai talentaţi tineri muzicieni ce se ridica actualmente în peisajul vieţii muzicale internaţionale, dirijorului venezuelean Gustavo Dudamel. Numele lui nu poate fi despărţit de de activitatea Orchestrei de Tineret "Simon Bolivar" din Venezuela, ansamblu pe care l-a creat, l-a educat, l-a format din punct de vedere profesional. Şi nu numai! L-a condus, într-o ascensiune fulminantă, dar temeinică, spre o glorie internaţională greu de imaginat. Am în vedere turneele nord-americane. Am în vedere turneul european. Cu acest din urmă prilej tinerii muzicieni i-au ridicat în picioare, spre exemplu, pe melomanii din marea sală de concerte de la Lucerna, din Elveţia, una dintre sălile ultramoderne ce dispun de acustică impecabilă. Este reglată în funcţie de dimensiunea ansamblului ce evoluează pe scenă, de numărul spectatorilor auditori prezenţi în sală. Pe parcursul acestei transmisii t.v. pagini simfonice celebre datorate lui Maurice Ravel, lucrări de un pitoresc timbral coloristic, de un antren cuceritor, au stat alături de câteva meritorii creaţii din repertoriul naţional, lucrări pe care tinerii muzicieni au avut mândria a le prezenta publicului european. Dintre numeroasele orchestre simfonice naţionale sau internaţionale de tineret care evoluează actualmente în spaţiul public, cel venezuelean beneficiază, cu certitudine, de o simpatie, de o mediatizare cu totul specială. Dar şi de o pregătire profesională de excepţie. Sunt tineri ce provin în mare parte din păturile defavorizate. Tenul este smead, ochii sunt negri, migdalaţi, părul, precum taciunele. îşi divinizează dirijorul!
îmi închipui că ceva similar trebuie să se fi întâmplat şi în urmă cu trei sute de ani, la Veneţia, când municipalitatea oraşului - dispunea de mijloace financiare provenite din comerţul pe mare - îi dăduse pe mână lui Antonio Vivaldi soarta educării muzicale a tinerelor fete, multe fără căpătâi. Iar aceasta în celebrele "ospedale" ale oraşului.
Astăzi, tinerii din orchestra venezueleană cântă cu o participare entuziasmantă. Nu este vorba numai de o însumare a unor talente valabile. Talentul este un corolar al tinereţii în general. în spatele lor se află un întreg sistem educaţional, un învăţământ vocaţional de masă care depistează şi adună talentele, le formează. Iar mijloacele financiare adunate din petrol înfloresc aici inclusiv la nivelul tinerilor muzicieni, la nivelul vieţii muzicale a ţării. Ne place sau nu regimul politic din acea ţară, dar, trebuie să recunoaştem, Orchestra de Tineret "Simon Bolivar" devine astăzi, la nivelul circulaţiei mondiale, un brand purtător de imagine. Avem de învăţat din aceasă experienţă.
Educaţie prin cultură, cunoaştere interumană şi apropiere prin muzică! Aceasta pare a fi deviza sub care se desfăşoară în aceşti ani activitatea celebrei Orchestre de Tineret din Orientul Mijlociu, ansamblul "Divan" condus de marele muzician Daniel Barenboim. "Nu am timp să aştept deciziile politicienilor. Eu trebuie să acţionez" declara recent dirijorul care a şocat opinia publică israeliană cântând Wagner la Jerusalim. Şi a acţionat. Deoarece atât autorităţile israeliene, cât şi cele palestiniene creau dificultăţi deplasării tinerilor muzicieni peste graniţă, întregul ansamblu - din care fac parte în principal instrumentişti libanezi, egipteni, evrei, palestinieni - au primit paşapoarte spaniole în urma demersurilor întreprinse de regele Juan Carlos.
în ultimele decenii, la nivelul comunităţii europene în mod special, se distinge o tendinţă evidentă, o anume înţelegere a faptului potrivit căruia actul muzical artistic realizat în colectiv poate genera reacţii, poate produce reverberaţii importante, în timp, la nivelul colectivităţii, poate aduce beneficii pe drumul anevoios al cunoaşterii, al apropierii dintre oameni, dintre tineri în primul rând.
Astfel, cu peste două decenii în urmă a fost creată Orchestra de Tineret a Uniunii Europene. Anul trecut a concertat la Ateneul Român sub bagheta dirijorului Vladimir Ashkenazi. Anul acesta, la sfârşit de ianuarie, vor avea loc la Bucureşti audierile în vederea admiterii unora dintre tinerii noştri muzicieni în cadrul programului de pregătire, de turnee, ale acestui an.
,E.U.B.O. - Un ambasador al Uniunii Europene" este genericul sub care s-a înscris, în a doua jumătate a anului trecut, turneul Orchestrei Baroce a U.E. La Bucureşti, la Iaşi, la Cluj, tinerii muzicieni au concertat în prima jumătate a lunii decembrie în calitate de invitaţi ai Institutului Francez. Iar aceasta dat fiind faptul că Franţa a deţinut în anul trecut preşedinţia Uniunii. Bach, Haendel, Telemann sunt autorii a căror lucrări au fost înscrise în programul bucureştean, program destinat a lumina valorile unei epoci ce a reprezentat - pe întreaga durată a secolului al XVII-lea, în prima jumătate a secolului următor - prima configurare a conştiinţei pan-europene. Iar aceasta din Anglia şi până în Sudul Italiei, la Neapole, din Spania şi până la Sankt Petersburg sau în Principatul Transilvaniei.
La noi, la Sinaia, în anul trecut, în jumătatea lunii august, depăşind greutăţi greu de imaginat, a luat - în sfârşit! - fiinţă Orchestra Naţională de Tineret a României. Este un ansamblu de merituoşi studenţi şi elevi proveniţi din principalele noastre instituţii de învăţământ muzical. Au fost instruiţi, pe partidele instrumentale ale ansamblului, de către tineri maeştri originari din ţara noastră, muzicieni care ocupă actualmente poziţii importante în câteva dintre marile colective simfonice europene. Dirijorul Cristian Mandeal, directorul Filarmonicii bucureştene, a condus repetiţiile întregului ansamblu, a construit literalmente aparatul orchestral, a exercitat acea preţioasă muncă de formare, de educare a tinerilor muzicieni în spiritul muncii în ansamblu, a condus concertele susţinute atât la Sinaia, în eleganta sală de spectacole a Casinoului, dar şi la Buşteni şi la Braşov. Şi totuşi autorul moral al întregului demers a fost inimosul violoncelist Marin Cazacu, un veritabil spirit managerial, un muzician pedagog ce dispune de o excelentă comunicare, o comunicare inspiratoare în relaţia cu cei tineri, o comunicare care responsabilizează, care determină.
Uimitor de constatat este faptul că fondurile destinate bunei desfăşurări a acestui veritabil cantonament au fost dobândite pe plan local sau din zona relaţiilor private. Nici Ministerul învăţământului şi nici cel al Culturii - solicitate fiind! - nu au dat curs acestei iniţiative care se înscrie, iată, în zona de educaţie, comunicare, de formare pentru viitor, promovată de Uniunea Europeană. Este o direcţie pe care se înscrie, însă, activitatea Orchestrei de Tineret a C.E.I., instituţie ce grupează ţările care formează Iniţiativa Central Europeană, printre acestea, alături de România, aflându-se Moldova, Belarus, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Croaţia, Italia, Austria... Din aceste ţări provin tinerii muzicieni ai ansamblului, elevi ai claselor liceale ale diferitelor structuri ale învăţământului muzical. Cantonament de formare a organismului orchestral, de însuşire a repertoriului, repetiţiile şi turneul de concerte, constituie etapele de bază ale acestor întruniri profesionale ale tinerilor.
La sfârşitul anului trecut, la sfârşit de noiembrie, am avut astfel prilejul de a fi asistat la ultimele concerte ale turneului susţinut de Orchestra de Tineret a C.E.I., în ţara noastră, la Iaşi, Bacău, Bucureşti, Craiova, Timişoara, de asemenea în Serbia. Se naşte în mod firesc spiritul unei colaborări, a unor relaţii de cordialitate profesională excelent potenţate de acest minunat muzician şi manager, care este dirijorul Igor Coretti. Discutând cu domnia sa am fost de acord cu faptul potrivit căruia implicarea profesională a tinerilor muzicieni este marcată de prospeţimea unei adresări pe care cu greu o poţi intui în evoluţia multora dintre marile ansambluri profesioniste. Nu se poate uita, în concertul susţinut în marea sală a Sinagogii din Novi Sad, Simfonia a VII-a "Pastorala", de Beethoven, a dispus de transparenţe timbrale seducătoare, de omogenitatea fluxului interior al muzicii, de o dinamică structurată pe direcţia definirii relaţiei atât de preţioase a omului în spaţiul inspirator al naturii. Solistul concertelor turneului, violonisul Ştefan Beşan, elev al Liceului de Muzică "George Enescu" din Bucureşti, a făcut dovada unor abilităţi de virtuozitate atent ataşate stilului concertului mozartian în re major, KV 218.
în mod cert, activitatea orchestrelor de tineret depăşeşte mult, astăzi, nivelul demersului muzical artistic. Este nevoia imperioasă a comunicării stabilite într-un spaţiu al culturii, al securităţii relaţiilor umane, într-un spaţiu al viitorului pe care încercăm a-l rostui încă din aceste zile.
