Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
„Suntem ceea ce citim“ de Dana Diaconu

Letras Libres, singura revistă mexicană şi latino-americană editată în Spania, publică, la împlinirea unui deceniu de la apariţie, o antologie dedicată eseului literar.
Sub titlul complet Suntem ceea ce citim. Zece ani de eseu literar în Letras libres1, sunt reunite 28 de articole din perioada 2001- 2011, care reflectă concludent intenţia editorilor de a „echilibra dialogul în spaniolă” între autori şi opere din spaţiul cultural peninsular şi cel al Americii latine. Prin acest program se continuă tradiţia revistelor mexicane Plural (1971- 1976) şi Vuelta2 (1978-1998), ambele iniţiate şi conduse de poetul şi eseistul mexican Octavio Paz, sub deviza independenţei, libertăţii şi deschiderii către pluralitate. Filiaţia s-a confirmat şi în privinţa conţinutului, după cum se precizează în Introducerea cărţii: „În editorialul primului număr din Vuelta, Octavio Paz anunţa că revista sa avea să fie literară în dublu sens: de creaţie a unor lumi noi şi de critică a acestei lumi concrete. În Letras Libres am dorit să rămânem fideli acestui dublu impuls şi lună de lună publicăm creaţie şi critică. Există un gen, de fapt, care îmbină aceste două impulsuri vitale ale revistei, eseul, centaurul genurilor, după cum spunea Alfonso Reyes, care îţi permite să divaghezi liber şi astfel să descoperi lucruri, să împărtăşeşti descoperiri, să transmiţi cunoştinţe, să faci critică”.
Aria amplă de interes a revistei (literatura de limbă spaniolă şi universală, din actualitatea noastră, dar din alte epoci istorice) şi numărul important de colaboratori dintre cei mai reputaţi scriitori, critici, istorici, jurnalişti şi profesori, din Spania şi America de Sud, au permis o dinamică a „lecturilor încrucişate”, propice înţelegerii alterităţii şi diversităţii. De exemplu, literatura spaniolă clasică şi actuală, este abordată de scriitori şi eseişti din Spania (Juan Malpartida despre Antonio Machado) şi din America latină (Mario Vargas Llosa despre Don Quijote ca roman despre ficţiune); literatura latino-americană este comentată de latino-americani (mexicanul Hugo Hiriart despre compatriotul Juan José Arreola; argentinianul Rodrigo Fresán despre chilianul Roberto Bolaño); la literatura universală, clasică sau modernă se referă eseurile semnate de spanioli (Vicente Molina Foix despre Shakespeare) sau latino-americani (argentinianul, scriitor şi ziarist, Blas Matamoro despre Proust, mexicanul Juan Villoro despre Hemingway, venezuelana Ana Nuño despre Simone de Beauvoir) etc. Despre scriitorii exilaţi Roberto Bolaño – chilian stabilit în Spania, unde moare în 2003 – şi Witold Gombrowicz – polonez care trăieşte în Argentina şi moare în Franţa – scriu argentinianul Rodrigo Fresán şi respectiv Enrique Vila-Matas.
Pentru a da o idee asupra mozaicului tematic al cărţii, se pot menţiona, de pildă din categoria prezentărilor de tip monografic, vizând o personalitate sau o operă literară: eseul semnat de Hugo Hiriart, filosof, narator şi dramaturg mexican, referitor la geniul verbal şi admirabila persoană a conaţionalului său Juan José Arreola sau eseul în stilul cuceritor al lui Mario Vargas Llosa despre Don Quijote ca roman modern, „pentru secolul XXI”, un „roman al ficţiunii” şi „al oamenilor liberi”; de asemenea, analiza din perspectivă actuală a romanului Pentru cine bat clopotele al lui Hemingway, întreprinsă de mexicanul Juan Villoro. Date importante aduce mexicanul Guillermo Scheridan în eseul său despre activitatea de editor a lui Octavio Paz aduce, care, pe lângă mărturia implicării scriitorului, a eforturilor sale pentru menţinerea calităţii şi independenţei revistelor Plural şi Vuelta, conţine şi un istoric relevant al ziaristicii mexicane din ultimele decenii ale secolului trecut.
Unitatea de ansamblu a antologiei, datorată consensului privind libertatea în creaţie şi gândire, ca şi criteriile estetice şi socio-culturale în înţelegerea şi evaluarea textului literar, lasă loc diversităţii. Cartea apare ca un caleidoscop al „privirilor încrucişate” cu efecte originale, datorită perspectivei. Aceasta provine din exterior (alt spaţiu cultural) şi în acelaşi timp din interiorul comunităţii lingvistice, care permite „inteligibilitatea absolută” la nivelul spaniolei scrise. În special punctul de vedere latinoamerican, marcat de necesitatea continentului vulcanic de a-şi înţelege propria istorie prin compararea cu alteritatea Occidentului sau a celeilalte Americi, descoperă inedite corespondenţe şi interpretări în operele din literatura spaniolă şi nu numai. Un exemplu este cel al istoricului mexican Enrique Krauze care, referindu-se la romanul scriitorului american Melville intitulat Benito Cereno, vede în trama şi personajele lui, o alegorie a „labirinticei istorii a celor două Americi şi a dialecticii între ele şcareţ este complexă, obscură, plastică”. Cercetătorul mizează pe ficţiunea literară, cu posibilităţile ei de a oferi o mai fidelă şi asimilabilă cunoaştere decât aceea obţinută cu „metodele academice conven- ţionale” ale istoriei.
Antologia reflectă şi diversificarea formelor discursive ale genului eseistic practicat în paginile revistei Letras libres, de la comentariul subiectiv al „exerciţiului de admiraţie”, la evaluarea globală, revizuirea, reevaluarea unor opere intrate în canon sau deja etichetate de publicul larg. O „recuperare literară” întreprinde Jorge Edwards în „La resurección de Victor Hugo”, prin prisma paginilor de scrisori, caiete, a jurnalului ţinut de-a lungul întregii vieţi, toate acestea adunate în volumul Choses vues publicat la doi ani după moartea autorului. În aceste scrieri şi nu în operele sale de ficţiune, descoperă scriitorul chilian „libertatea majoră” a scriitorului francez, într-o „voce” cu o uimitoare „vibraţie şi subtilitate”, prospeţime şi actualitate. În mod paradoxal, aceste scrieri, care revelă „latura cotidiană şi adesea secretă, cu foarte redusă autocenzură, a unei personalitrăţi gigantice”, constituie „una din lecturile cele mai surprinzătoare, variate, instructive care se poate imagina”. O evaluare, în alt sens, întreprinde şi Christopher Domínguez Michael, eseist, romancier şi critic literar mexican, în eseul La magia blanca de Pasternak, o analiză a receptării romanului Doctorul Jivago cu care scriitorul rus a obţinut succesul răsunător la marele public şi Nobelul în 1958. Comentând cele două posible lecturi, politică şi estetică şi polarizarea reacţiilor critice spre elogiu (Nicola Chiaromonte) şi denigrare (Nabokov, Octavio Paz), autorul articolului consideră îndreptăţite ambele atitudini. Iar ca răspuns la întrebarea iniţială „Doctorul Jivago, o mare carte sau un roman prost?”, adoptă poziţa subiectiv conciliatoare a cititorului cucerit de poezie şi chiar de melodrama unui text despre revoluţia rusă, care îi trezeşte reacţii antagoniste („mă îngrozeşte şi mă fascinează”).
Pe lângă eseuri, sunt prezente şi alte forme de dialog: conversaţia, interviul (cu Javier Marías, Norman Manea, Amos Oz) ori dezbaterea epistolară (între romancierii spanioli Félix de Azúa şi Javier Cercas, care sunt şi profesori, de estetică şi respectiv de literatură, pe tema artei romanului).
Antologia revistei Letras Libres reflectă unitatea în diversitate a lumii hispanice şi confirmă eficienţa „dialogului între cele două ţărmuri ale Atlanticului”, facilitat, în ultimele decenii, după cum precizează editorii, de intensificarea iniţiativelor şi „eforturilor editoriale” din ambele părţi.
În fond, articolele cuprinse în antologie sunt tot atâtea lecturi, întreprinse, pe baza unor afinităţi elective, în sensul complex al termenului, de apropieri şi interpretări de natură a aduce schimbări semnificative atât textului analizat cât şi celui ce îl citeşte. Cu toţii, scriitori critici, simpli cititori, „suntem ceea ce citim”. Un jurnal al lecturilor poate fi cea mai autentică autobiografie şi orice lectură are puterea de a transforma, de a marca destinul şi personalitatea celui ce citeşte. Antologia de faţă îndeplineşte expectativele editorilor care îşi îndeamnă cititorul: „dacă ipoteza din titlu este adevărată, atunci fii pregătit, te aşteaptă multe metamorfoze”.

_____________________________
1 „Somos lo que leemos. Diez años de ensayo literario en Letras Libres”, Letras Libres, Fondo de Cultura económica de España, Madrid, 2011.
2 Vuelta (cu sensul de schimbare) era şi titlul unui volum de poeme ale lui Octavio Paz, scrise în perioada 1989-1974.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara