Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Tableta:
Statul şi literatura de Nicolae Manolescu


Ar fi fost, poate, cazul să închid anul literar, în acest ultim număr al revistei noastre, cu un bilanţ. însă, pe de o parte, nu mai urmăresc decît superficial apariţiile şi evenimentele din actualitatea literară, iar pe de alta, am fost dintotdeauna sceptic cu privire la interesul pe care astfel de recapitulări îl prezintă pentru cititori. Ce veţi citi mai departe nu este aşadar un bilanţ, ci doar cîteva succinte observaţii referitoare la întîmplări din ultimele săptămîni care mi se par în cel mai înalt grad alarmante.

Filosoful, scriitorul şi ziaristul Pascal Bruckner a venit în noiembrie în România ca să se documenteze, în vederea unui articol pentru Le Monde, asupra tragediei de la Mănăstirea Tanacu. I-a fost refuzată discuţia cu preotul caterisit Corogeanu, sub cuvînt că ancheta este în curs, ceea ce era oarecum previzibil. Purtătorul de cuvînt al Mitropoliei de la Iaşi i-a comunicat însă pe un ton vehement că I. P. S. Daniel nu doreşte să stea de vorbă cu nişte nulităţi precum ziariştii care au inventat cazul cu pricina numai şi numai ca să compromită BOR. Două sau trei zile mai tîrziu, ierarhii ieşeni ai BOR au acuzat de blasfemie un spectacol cu piesa Evangheliştii a Alinei Mungiu, băgîndu-l în sperieţi pe primarul local, care şi-a pus întrebarea filosofică dacă spectacolul n-ar trebui cumva interzis. Liberalul domn Constantin Bălăceanu-Stolnici a chemat-o şi el La judecata zilei pe autoare pentru a fi lezat sentimentele adevăraţilor creştini taman în pragul Naşterii Domnului. în fine, doi membri ai Consiliului Municipal din Bistriţa-Năsăud au contestat nominalizarea la premiile urbei a romanului Băgău de Ioana Bradea (care a mai luat Premiul de debut al revistei noastre, al USR şi al Fundaţiei Anonimul) sub cuvînt că ar conţine obscenităţi. Cei doi consilieri sînt pionerii unei istorice puneri la unison a PRM şi UDMR. Valoarea literară nu scuză vulgarităţile, ar fi comentat unul dintre cei doi domni, n-are importanţă care, despre profesia căruia nu ştim nimic, deşi presupunem că nu e aceea de critic literar.

Contestarea unor opere literare în numele moralei religioase ori al aceleia de stat se cuvine socotită un abuz inacceptabil. Felul în care Mitropolia ieşeană l-a tratat pe Pascal Bruckner nu este decît rodul strîmtei gîndiri care a dus la anatemizarea piesei Alinei Mungiu. Ce e curios e că, iniţial, BOR îşi comunicase oroarea faţă de crima lui Corogeanu, pe care-l scosese din rîndurile ei, decizînd chiar închiderea mănăstirii. De ce, acum, ziariştii, Pascal Bruckner în primul rînd de la Paris, devin vinovaţi de urîta poveste, n-am nici cea mai mică idee. Dar nu pot să nu leg schimbarea de atitudine de prezenţa la o manifestaţie din faţa sălii unde s-a jucat spectacolul cu Evangheliştii a unor măicuţe vociferînd temeinic contra diavolului cu fustă care comisese blasfemia. Să fi fost printre ele şi colaboratoarele apropiate ale lui Corogeanu la criminala exorcizare de la Tanacu? N-ar fi deloc exclus, dat fiind că atît Corogeanu, cît şi măicuţele care i-au dat o mînă de ajutor ca s-o scape de lucrarea drăcească pe o biată fată se află în libertate, aşteptîndu-i pe judecători să-şi încheie alte procese mai importante şi, fireşte, meritata vacanţă de Sfintele Sărbători.

De cîte ori autoritatea, laică ori religioasă, statul ori biserica, se apucă de critică literară rezultatul este o dogmă, o cenzură sau o interdicţie. Singura urare de care mă simt capabil sufleteşte, în acest decembrie înnegurat, este aceea de a dori fiecăruia dintre protagoniştii cu pricina să se întoarcă la uneltele lui, mai mult sau mai puţin sfinte, şi să lase literatura să se bucure de păgîna ei libertate.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara