Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Păcatele Limbii:
Statistică şi normă de Rodica Zafiu


Destul de des au apărut, în spaţiul acestei rubrici, observaţii despre limbajul Internetului; de multe ori reţeaua electronică a fost sursa unor abundente citate ilustrînd fenomene lingvistice recente. La aceste exemple de utilizare lingvistică a Internetului adaug acum propunerea de a folosi numărul considerabil de atestări pe care le pot furniza sistemele ("motoarele") de căutare pentru a lua unele decizii asupra normei morfologice actuale. Un caz în care mi se pare aplicabil argumentul citatelor din Internet este cel al pluralelor duble ale unor substantive neutre sau feminine, pentru care norma academică ilustrată în dicţionare şi îndreptare nu corespunde totdeauna situaţiei actuale. Pentru substantivul neutru nivel, de exemplu, norma acceptă ambele desinenţe posibile, -e şi în -uri, dar o preferă pe a doua; în DEX, de altminteri, e indicată o clară diferenţiere semantică: pluralul niveluri ar corespunde sensurilor principale ale cuvîntului - "înălţimea la care se găseşte un punct, o linie sau o suprafaţă"; "etaj"; "zonă geologică"; "valoarea unei mărimi" (în fizică, chimie), inclusiv celor figurate: "stadiu, grad (de pregătire, de dezvoltare), treaptă"; nivele apare doar ca formă plural pentru sensul special "unealtă, instrument, dispozitiv", căruia îi corespunde şi singularul feminin nivelă. O rapidă investigaţie cu un motor de căutare foarte eficient (Google) oferă următoarele rezultate: pluralul nivele apare înregistrat de 5.920 de ori, iar niveluri de 3.700. Verificând - prin sondaj - o parte semnificativă din citatele selecţionate, constatăm că textele din care acestea provin sînt în majoritate tehnice şi ştiinţifice; multe se referă chiar la programe pentru computer, în care se folosesc metafore arhitecturale sau - curent - se vorbeşte de paliere de dificultate ale jocurilor ("versiunea completă care conţine: 88 de nivele noi în patru teme diferite; noi monştri; mai multă grafică"). Uzurile specializate apar la fel de des cu desinenţa -uri şi -e: în arhitectură şi construcţii ("case cu mai multe niveluri"; "locatarii blocurilor de 8-10 niveluri..." - dar şi "6 nivele, 125 camere cu baie proprie, telefon"; "parking suprateran pe 5 nivele"); în medicină ("niveluri semnificative de imuno-globuline"; "creierul uman are 3 nivele de operare"), în arheologie ("trei niveluri de depuneri arheologice" - şi "cele două nivele de locuire, datate în a doua jumătate a secolului XV"); în diferite ştiinţe şi tehnologii ("aceste lentile au 3 niveluri optice"; "nivele plasmatice ale oxidului nitric"; "senzori pentru a depista existenţa unor nivele periculoase de gaz"). Numărul mult mai mare de atestări ale pluralului în -e pare totuşi să indice o preferinţă, o tendinţă: nivele e mai obişnuit în folosirile curente, lărgite, mai puţin tehnice: "nivele de preţuri"; "Curs pe patru nivele de Limba franceză" etc. E interesant că la formele de plural însoţite de articolul hotărît raportul de frecvenţă se modifică: la nominativ-acuzativ motorul de căutare indică 2280 de atestări pentru forma nivelele, faţă de 4040 pentru nivelurile; cifrele se apropie din nou, păstrînd totuşi preferinţa pentru -uri, la genitiv-dativ: nivelelor apare de 523 de ori, nivelurilor de 650 de ori. în total, cu sau fără articol, pluralul nivele păstrează un uşor avantaj (8723 atestări, faţă de 8390 ale lui niveluri): suficient pentru a contrazice alegerea operată de norma academică. Cele două forme de plural sînt egal îndreptăţite să existe şi în orice caz nu depind de specializarea semantică indicată în DEX. Se pare că, în asemenea situaţii de puternică instabilitate, ideea de a recomanda, între variantele literare, o formă privilegiată nu a avut efectul scontat. Ar rămîne de explicat inversarea raportului de frecvenţă la formele articulate. Am putea presupune intervenţia unui factor eufonic: între grupurile de sunete produse de articularea substantivelor terminate în -l, -lele ar fi mai puţin agreat de vorbitori, tocmai din cauza repetării unei silabe identice (cacofonie). E o simplă ipoteză, care ar putea fi susţinută cu ajutorul unor exemple de tratament asemănător al substantivelor cu aceeaşi structură fonetică. Din păcate, puţinele cazuri similare formal nu sînt comparabile în privinţa frecvenţei: în variaţia hoteluri/hotele, prima formă este net preferată de uz (confirmînd norma din dicţionar), cu un raport de 12.600 de atestări faţă de numai 74 ale lui hotele. Cifrele formelor articulate păstrează diferenţa: hotelurile/hotelele: 1.460 / 12; hotelurilor/hotelelor: 670 / 1.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara