Ioan Dreghici ar fi putut fi un cetăţean ca oricare altul, dacă nu încăpea pe mâna Securităţii. Cazul lui a fost prezentat opiniei publice într-un serial semnat de Ioan Hănţulescu în „Unirea”, ziarul independent din Alba Iulia. Justiţia nu i-a recunoscut meritul de a fi luptat contra comunismului, deşi dosarul de la CNSAS arată cât se poate de concludent că a fost închis, internat la psihiatrie şi urmărit îndeaproape tot timpul. Aceste lucruri se petrec în România anilor ’80. Casa de Pensii i-a acordat 15 lei pe lună, aproximativ echivalentul „tainului” de care avea parte în închisoare. Ioan Hănţulescu reproduce în articolul din 11 aprilie numele ofiţerilor de Securitate care au jucat un rol mai mare sau mai mic în calvarul lui Ioan Dreghici şi care, vorbim de cei care vor mai fi fiind în viaţă şi chiar în funcţii, primesc cu siguranţă lefuri sau pensii incomparabile cu pensia victimei lor profesionale. Iată aceste nume: lt.maj.Ioan Mirea, lt.col. Gheorghe Lazăr, col. Petru Calotă, cpt. Iosif Torja, lt.maj. Silviu Negrilă, mr. Simion Gherghin, mr. Gheorghe Lupeş, col(?) Unevari, lt.maj.(?) Sava şi lt.col. Ştefan Ceauşescu. Soarta unui om a fost şi, din păcate, mai este în mâna lor.