Cea mai reprezentativă
şi mai universal recunoscută
personalitate
a culturii catalane, Ramon
Llull, cunoscut ca
Raimundus Lullus, este,
totodată, un gânditor
de o mare originalitate al Evului
Mediu european. Născut în
1232 la Palma de Mallorca,
crescut şi educat la Curtea
Regală din insulă, a avut o
existenţă tipică de curtean
până la vârsta de 30 de ani,
când o experienţă spirituală
numită de el „convertire la
penitenţă” i-a schimbat viaţa
în mod radical.
Ramon Llull va alege condiţia
de laic care asumă liber rigorile
misiunii monastice, ca terţiar franciscan.
Până la moarte, se va dedica cu ardoare
convertirii „rătăciţilor” la „calea
adevărului”, credinţa creştină,
manifestându-se ca o personalitate
polifaţetică, de o excepţională forţă
creatoare: a scris peste 260 lucrări
(majoritatea în latină, unele în catalană
– devenită astfel una dintre primele
limbi romanice de cultură – sau în
dublă versiune; alte cinci – în arabă
– s-au pierdut) şi a călătorit mult,
în Europa – căutând sprijin pentru
ideile sale la Universităţile din epocă,
la curţi regale sau la curtea papală –,
în Asia Mică şi nordul Africii, punându-
şi în practică propria dialectică de
predicare, bazată nu pe recursul la
autorităţi, ci pe dialogul pornit de
la principiile comune celor trei
mari religii monoteiste: creştină,
musulmană şi iudaică. A fost unul
dintre cei mai importanţi filosofi
creştini în tradiţia neoplatonică, primul
european care a scris ştiinţă şi filosofie
în limba vernaculară a locului său de
origine, limba catalană. Numărul
manuscriselor referitoare la opera
sa este comparabil cu cel al literaturii
biblice, astfel încât în 1957 la Freiburg
a fost fondat „Raimundus Lullus
Institut”, pentru coordonarea editării
operelor sale latine în ediţii critice,
până în prezent din cele 55 de volume
preconizate fiind realizate 37.
Ramon Llull a rămas până astăzi
un autor viu. Pledoaria lui pentru
dialog interconfesional este mai
actuală ca oricând, lucrările sale
fac obiectul a numeroase lucrări şi
studii consacrate aspectelor ei
apologetice, epistemologice, literare.
Deoarece data morţii lui Ramon
Llull este încă o temă dezbătută în
cercurile specialiştilor, în lumea
catalană anii 2015 şi 2016 au fost
consacraţi comemorării acestei
neobişnuite personalităţi, prin cele
mai diverse acţiuni ştiinţifice şi
culturale, sub egida Guvernului
Autonom al Cataloniei şi Guvernului
Insulelor Baleare.
Acesta este şi obiectivul Seminarului
Internaţional Ramon Llull. Seminarul
va avea loc miercuri, 12 octombrie,
la Facultatea de Drept (sala „Petre
Antonescu”) şi va fi organizat sub
forma a două sesiuni de lucru: sesiunea
conferinţelor magistrale, în care se
vor adresa publicului d-na Jana Matei,
traducătoarea în limba română şi
editoarea operei lui Llull (Editura
Meronia din Bucureşti), Alexander
Baumgarten, director al Centrului
de Filosofie Antică şi Medievală
(Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-
Napoca) şi Joan Santanach, specialist
în opera lui Llull şi comisar al Anului
Llull 2015-2016 (Universitatea din
Barcelona), iar în sesiunea de după-
amiază vor avea loc două mese rotunde
dedicate operei lui Llull, în jurul cărora
se vor reuni mai mulţi cercetători,
profesori şi studenţi interesaţi de
opera cărturarului catalan.
