Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

 
Scrisoare din Los Angeles: Studii româneşti la U.C.L.A. de Mihai Iacob



University of California, Los Angeles - "U.C.L.A." e una dintre cele mai mari şi mai prestigioase instituţii de învăţământ din lume. În "campus"-ul său se află 291 de clădiri în care activează peste 55.000 de persoane. Profesorii (dintre care 5 sunt laureaţi ai Premiului Nobel), conferenţiarii şi personalul didactic se cifrează la 3.167, cărora li se mai adaugă 2.528 de asistenţi şi 923 de cercetători-ştiinţifici. Iar în administraţie lucrează 18.527 de salariaţi.
"Campus"-ul are propria lui poliţie, o staţie de pompieri şi o uzină electrică de-sine-stătătoare. Aici se află unul dintre cele mai moderne spitale din America şi din lume, stadioane, săli de teatru, de cinema şi mai multe săli de concerte. Nu mai vorbim de imensele biblioteci (peste 7 milioane de volume) unde oricine poate studia (fără să împrumute însă cărţile în afară) şi în care se pot găsi lucrări de specialitate şi de beletristică de pe toate meridianele.
Treizeci şi unu din programele academice ale universităţii sunt calificate între primele în domeniul lor pe întreaga naţiune, iar nouă profesori au obţinut Medalia Naţională pentru Ştiinţă.
Spitalul din "campus" a fost primul care a diagnosticat virusul SIDA în Statele Unite. Tot de aici a fost lansat în lume Internet-ul şi se fac în momentul de faţă cele mai avansate studii în tratamentul cancerului.
În toamna anului 2000, studenţi din peste 125 de ţări au participat la cursurile universităţii. 2.306, în total.
Şi acum, o imagine bugetară: Pentru normala funcţionare a tuturor facultăţilor şi întreţinerea spitalelor afiliate, pentru cercetări şi împrumuturi acordate studenţilor s-au cheltuit, în anul şcolar 1999-2000, două miliarde şi şapte sute de milioane de dolari.
Şi o alta, mai apropiată mie: de aici s-au lansat numeroşi regizori de film (Francis Ford Coppola), scriitori, actori (Tim Robbins) şi scenarişti, astronauţi (Annalee Fisher) şi senatori (Diane Watson). Iar cei peste 300.000 de absolvenţi activează acum în cele mai variate - şi uneori strălucite - poziţii pe întinsul mapamondului.
În acest campus, în sala de festivităţi a pavilionului "Hedrick Hall", s-a desfăşurat cel de-al optulea simpozion cu subiecte dedicate limbii şi spiritualităţii româneşti, organizat ca de obicei de Dr. Georgiana Fârnoagă, lector de limba română la U.C.L.A.
Programul a cuprins şi proiectarea filmului O lebădă iarna, în prezenţa regizorului Mircea Mureşan şi a interpretei principale, Rodica Mureşan de la Teatrul Naţional din Bucureşti.
Comunicările au inclus nu numai probleme de lingvistică (ortografia actuală şi reformele în transcrierea lui "î" şi "â" prezentată de Justina Bndol), sau influenţe slave (doctoranda Elena Boudovskaia), ci şi probleme de politică în perioada de tranziţie (Adrienne Shaffer) şi Filozofia lui Lucian Blaga în definirea spiritualităţii românilor (Liana Grancea). Iar dezbaterile au fost animate.
Filmul O lebădă iarna a fost urmărit cu multă atenţie, iar întrebările şi discuţiile care au urmat i-au făcut o târzie dreptate acestei sensibile istorii pe care românii au vizionat-o la timpul respectiv prin intermediul televiziunii bulgare (filmul n-a fost transmis nici până azi prin antenele TVR-ului).
Şeful catedrei de Limbi Slave, Dr. Michael Heim, care a învăţat limba română şi citeşte România literară, a apreciat filmul, le-a mulţumit realizatorilor şi s-a scuzat că o furtună cumplită care s-a ivit deasupra Denver-ului a întârziat decolarea avionului şi a făcut ca dânsul să nu poată fi prezent la începutul dezbaterilor aşa cum îşi propusese. Îşi luase biletul în mod special ca să poată fi prezent la simpozion. De altfel, nu a fost singurul participant care să fi învăţat în ultimii ani limba română în "campus". Activitatea doamnei Dr. Georgiana Fârnoagă a impus studiul acestei limbi romanice ca un din opţiunile (care se bucură de un succes asigurat) pe care instituţia americană le oferă celor de pe coasta de vest.
Oricum, pentru cei care trăiesc aici, departe de premiile şi decoraţiile pe care le acordă Bucureştiul, succesul unei manifestări româneşti, recunoscută de numeroşi conaţionali şi de neaşteptat de mulţi studenţi şi doctoranzi ai U.C.L.A.-ului, reprezintă un moment pe care ne bucurăm să-l consemnăm.