Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Păcatele Limbii:
Schimbări semantice de Rodica Zafiu




Evolutiile semantice ale cuvintelor foarte frecvent folosite sînt adesea înregistrate cu întîrziere: pentru că orice vorbitor, chiar auzind pentru prima oară cuvîntul cu noul sens, reface mental procesul de extensie, restrîngere sau analogie, întelegîndu-l; nu simte deci nevoia să caute lămuriri în dictionare. De obicei, reactiile lingvistilor atrag atentia asupra folosirilor improprii; cînd nu e însă vorba de adevărate improprietăti, datorate confuziei, ci de evolutii firesti, modificările semantice pot trece, cel putin o vreme, neobservate.
Cazul adjectivului ortodox mi se pare interesant din puctul de vedere al transformărilor semantice, mai ales pentru că pune în evidentă importanta contextului cultural si a tensiunilor dintre diverse influente si tendinte. Adjectivul apare în DEX cu două sensuri principale - (1) "care tine de biserica crestină răsăriteană (...)"; (2) "conform cu principiile traditionale ale unei doctrine, ale unei dogme etc., considerată ca fiind singura adevărată (...)". În alte limbi de circulatie internatională, explicatia cuvîntului corespunzător (fr. orthodoxe, engl. orthodox) adoptă ierarhizarea inversă a sensurilor, mai frecvent fiind desigur, în respectivele limbi, sensul larg; din acesta s-a dezvoltat si un alt sens curent, definit în dictionarele franceze si engleze curente prin trăsăturile "conform obiceiurilor, uzantelor"; "traditional, conventional, conformist". si în româna actuală întîlnim destul de des acest sens, calchiat, al adjectivului ortodox. De fapt, sensul apare în primul rînd la derivatul cu prefix negativ neortodox ("metode neortodoxe" - deci atipice, neconforme obiceiurilor, traditiei') - si în constructiile cu valoare negativă ale adjectivului: "nu aplică metode ortodoxe"; "metode prea putin ortodoxe". (Specializarea unui sens pentru constructii negative e un fenomen lingvistic cunoscut: tot astfel, "nu prea" nu este opusul lui "prea": "nu prea destept" nu e opusul sintagmei "prea destept).
Transferul unui uz si al unui sens în alt context cultural produce însă o serie de interferente si de ambiguităti: în franceză sau în engleză, sensul strict religios e mult mai putin frecvent în discursul public; în română, în schimb, el este clar dominant. Folosirea adjectivului ortodox, chiar în sensul larg, evocă adesea si întelesul religios, de obicei cu efectul producerii unui nou sens contextual: ortodox devine mai mult sau mai putin sinonim al lui crestinesc. În citatul următor, de pildă, peste sensul "profan" se suprapune cel religios, cu intentie eufemistică dar si cu riscul de a crea implicatii nedorite: "Vrăjitoarea a asigurat-o că, dacă această retetă magică nu va da rezultate, este pregătită să facă alte ritualuri mai putin ortodoxe, dar mult mai tari" ("Evenimentul zilei" = EZ 2121, 1999, 3). Ambiguitatea e cu sigurantă voită în alt citat, în care sensul adjectivului e marcat de uzul ghilimelelor: "Îngrjitorii Cimitirului Evreiesc din Cluj-Napoca folosesc podeaua noii sinagogi nu în scopurile cele mai ăortodoxeă" (EZ 1949, 1998, 16). În alte cazuri, balanta interpretării adjectivului cu prefix negativ neortodox pare să încline în favoarea sensului 'necrestinesc', desi nu e imposibilă nici recunoasterea nuantei 'atipic, 'nonconformist': "Avîntul neortodox al protopopului" (care face reclamatii la politie) (EZ 1727, 1998, 11); "C.N. s-a prezentat la spitalul Filaret (locul de muncă al vecinei sale), pentru a se plînge directorului de "apucăturile neortodoxe ale Corinei B" (EZ 1567, 1997, 8; în urma unei bătăi); "gînduri neortodoxe le treceau prin minte la amîndoi" (EZ 2137, 1999, 4; e vorba de autorii unui adulter).
În limbajul curent, oscilatia cuvîntului între sensul calchiat si sensul lărgit de presiunea contextului cultural si religios autohton, între 'nonconformist' si 'necrestinesc', poate fi folosită inteligent, dar poate deveni si sursă de confuzii ori chiar de efecte involuntar comice.