Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Păcatele Limbii:
Salba de rime de Rodica Zafiu

Metaforele clişeizate ale cantităţii mari sunt destul de numeroase: unele provin din sfera forţelor naturii şi utilizează cu scop expresiv conotaţiile negative ale dezlănţuirilor ("dezagreabilul ca mod de întărire"): puhoi, torent, val. Sînt de obicei pozitive cele care indică şi diversitatea - paletă, evantai, gamă (cam ieşite din uz) - sau asocierea - buchet, mănunchi. Seriei i se mai poate adăuga poeticul şi nedefinitul noian, devenit ridicol în asocieri banale ("noian de fapte cetăţeneşti"). Categoria metaforelor marcate pozitiv ale mulţimii era de altfel folosită pînă la saţietate în presa de dinainte de 1989, în care cazurile individuale negative erau prezentate ca excepţii bine circumscrise, în vreme ce "faptele pozitive", obligatoriu majoritare, trebuiau să apară în grup şi să creeze impresia de zdrobitoare majoritate. Din 1990, orientarea presei către senzaţional şi terifiant a favorizat, desigur, metaforele negative - "un torent de ştiri false, zvonuri şi calomnii" (România liberă = RL 276, 1990, 1) - sau pe cele mai curînd neutre ("val"): "Un nou val de dihonie pare să se fi năpustit asupra Opoziţiei" (22, nr. 16, 1993, 5); "Un nou val de "lichidate"" (Evenimentul zilei = EZ 1975, 1998, 1). Alături de acestea mai apar desigur mulţime, neutru din punct de vedere stilistic, şi, din cînd în cînd, sinonimele populare şi familiare puzderie şi droaie. Cum am mai arătat şi în alte rînduri, metaforele sînt periculoase prin riscul de activare a laturii lor concrete, care poate să producă imagini involuntar comice. Un exemplu mai vechi, la limita acceptabilităţii, mi se pare a fi enunţul despre "valul de prostituate din fostele ţări comuniste" (EZ 135, 1992, 5). Stîngăcia sa este însă minoră în comparaţie cu aceea a unui titlu recent: "Salbă de atentate anti-israeliene" (EZ 2807, 2001, 1). E de presupus că, sub presiunea automatismului de limbaj, autorul articolului nu a perceput conotaţia pozitivă stabilă a metaforei salbă de... Ar fi mai grav dacă formularea ar constitui încă unul dintre exemplele manierei de un gust foarte îndoielnic manifestate în publicistica românească, de tratare a dramelor umane în cheie nonşalantă, ironică şi minimalizatoare. Din păcate, DEX-ul nu conţine nici o referire la respectivul uz metaforic al cuvîntului salbă (e înregistrată totuşi, cu valori opuse, expresia salba dracului). în DLR (tomul X, partea 1, 1986) se găsesc, în schimb, destule dovezi ale clişeizării termenului: de la scriitorii secolului al XIX-lea - "cea întîi verigă a acestei preţioase salbe de bucăţi teatrale" (C. Negruzzi), "o frumoasă salbă de versuri armonioase" (Al. Odobescu) - trecînd prin "salba de căsuţe albe" (O. Goga), "salba de lumini" (G. Galaction), pînă la "O nesfîrşită salbă de ochiuri limpezi de apă" (Geo Bogza). Citatele din presa de după al doilea război mondial sînt cele mai tipice: "o minunată salbă de fapte omeneşti" (1955) şi mai ales "salba de hidrocentrale" (1969). în descrierile turistice-propagandistice ale Capitalei nu lipsea mai niciodată clişeul salba de lacuri. Chiar dacă valoarea pozitivă ar fi doar urmarea repetării insistente a acestor clişee ale limbii de lemn, ea nu poate fi neglijată la reutilizarea actuală a formulei. E totuşi mai probabil ca valoarea pozitivă să fie determinată de natura însăşi a analogiei: salba e o înşiruire, dar şi un obiect de podoabă - deci de mîndrie.
Gafa salbei de atentate nu e, desigur, una monumentală. Ea dovedeşte mai curînd obsesia podoabelor stilistice ieftine, de care beneficiază din plin ştirile interne, dar nu sînt totdeauna scutite nici cele externe. I se asociază de altfel mania rimei, despre care am mai scris în această rubrică, dar care pare să rămînă o tentaţie mereu vie a scrisului jurnalistic autohton, uneori amuzantă, adesea iritantă. Culeg din aceleaşi pagini externe cîteva distihuri pe teme similare: "Atentat ratat cu terorist împuşcat" (EZ 2885, 2001, 11); "Bin Laden proclamă: "Islamul vă cheamă"" (EZ 2855, 2001, 5); "Jihad şi antren cu Osama Bin Laden" (ib.).

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara