Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Păcatele Limbii:
Roni de Rodica Zafiu

E foarte greu să prevezi schimbările lingvistice: ipotezele despre evoluţia viitoare a limbii sînt adesea infirmate şi răsturnate spectaculos de desfăşurarea reală a faptelor. Cu un an în urmă, discutam în această rubrică despre denominarea monedei naţionale şi despre desemnările oficiale şi populare pe care le primea noua unitate monetară ("Leu greu", în România literară nr. 13, 2005). Comparam atunci sintagmele leu nou şi leu greu şi mă întrebam care din ele va reuşi să domine uzul curent, atîta vreme cît va mai fi nevoie să se diferenţieze două sisteme diferite de plată. Datele statistice ale momentului păreau să indice o preferinţă puternică pentru formula leu greu - şi nici nu mă gîndeam atunci că uzul va evolua în cu totul altă direcţie, alegînd o soluţie pe care nici nu o întrevedeam. Între timp, între oficialul lei noi şi jurnalisticul lei grei, vorbitorii par să fi ales... ronii! Acronimul oficial şi internaţional (RON = Romanian New Leu, înlocuind pe ROL = Romanian Leu) a fost adoptat surprinzător de repede în uzul cotidian, primind chiar desinenţă de plural şi apărînd deja în scris şi cu litere minuscule. Acum, după ce forma s-a răspîndit destul de mult, putem găsi şi explicaţii ale succesului său: favorizat de frecvenţa cu care acronimul a circulat în scris în spaţiul public (în anunţuri, pe etichetele produselor etc.) şi mai ales de scurtimea şi uşurinţa de pronunţare a formei (leu greu sau leu nou sînt sintagme mai lungi şi mai incomode). Împotriva noii preferinţe ar fi stat totuşi unele argumente: RON este o formă netransparentă, artificială, care nu părea aptă să substituie un cuvînt vechi, înrădăcinat, ca leu. Posibilele obstacole nu par totuşi să fi contat. Roni e deja o formă populară, pe care a început să o folosească şi limbajul jurnalistic, în stilul colocvial: "salvamarul nu vrea să fie furat de ronii binemeritatei amenzi pe care o va aplica necruţător contravenientului" (România liberă, 16.05.2006). Uneori, în acelaşi text putem întîlni atît acronimul oficial - scris cu majuscule şi invariabil -, cît şi forma populară, cu minuscule şi terminaţie de plural: "o pomană din partea statului în valoare de 11 până la 50 RON. Chiar şi asa, cu toţi Ťroniiť aruncaţi în coada câtorva venituri, pensia medie din România nu depăşeşte valoarea de 80 de euro" (Gardianul, 3.05.2006). Pe forumurile din Internet forma e şi mai frecventă, apărînd în cele mai spontane construcţii familiare: "de ronii ăia 100 eşti de acord să bem o ladă de bere mai înspre vară...?" (forum.targujiu.net); "nu că aş fi zgârcit pt ronii ăştia, dar cam sus preţul" (macuser.ro). În multe cazuri, folosirea cuvîntului este una marcată, glumeaţă, lucru indicat de alte semnale ironice şi parodice, de exagerarea conştientă a formelor populare: "de cînd cu ronii, s-au descentrat toate calculilii" (daciaclub.ro); "să-mi dea primimistru' ronii ăia de mi-i promise" (forum Libertatea). Între variaţiile ortografice întîlnite putem aminti şi grafia hibridă care păstrează majuscula acronimului, dar îi adaugă desinenţa şi articolul cu minuscule: "Cu RONii pe care i-am dat eu rezolvăm noi cumva" (daewooclub.ro/forum).

Jocul conştient cu cuvintele produce şi substituiri în expresii şi locuţiuni: avem astfel surpriza de a da peste actualizarea expresiei de doi bani: "ţara asta de 2 RONI" (antena3.ro forum); "şi bârfa nu era nici măcar de doi roni" (rss.groups.yahoo.com). Ca orice noutate lingvistică la modă, roni intră în asocieri glumeţe ("ronii - neuronii", agonia.ro), în serii (pseudo)sinonimice în care se manifestă din plin variaţia stilistică - "cashul, mălaiul, beţele, dolăreii şi euroii şi ronii noştri" (cinemagia.ro/forum) şi produce chiar derivate glumeţe, în primul rînd diminutive: "cum adică? doar pentru 5 ronişori se prostituează unii?" (vwforum.ro); "să-i pună piedică în buget de alţi ronuleţi" (gnv.myforum.ro).

Dovada supremă a normalităţii formei (dobîndită într-un timp atît de scurt, prin reacţia spontană a vorbitorilor) e că o găsim deja în formularea unor probleme de aritmetică - "Din cei 650 RONI s-au cumpărat o maşinuţă de 286 RONI şi o păpuşă de 155 RONI. Câţi RONI mai rămân?" (didactic.ro) - precum şi în dezbaterile parlamentare: "proiectul propune majorarea ajutorului bănesc, de la 1000 de RONI la 1500 de RONI, pentru achiziţionarea, instalarea şi punerea în funcţiune a unei centrale termice; majorarea ajutorului bănesc, de la 200 de RONI la 300 de RONI" (Senatul României, şedinţa din 2.03.2006). Calculele economice şi politice ne spun că roni e o formă efemeră, pe care o vor elimina viitoarele evoluţii financiare (scoaterea din uz a vechii monede, trecerea la euro); cu atît mai mult merită să o consemnăm, pentru glosele şi ediţiile critice ale generaţiilor viitoare, cărora le-ar putea apărea ca un cuvînt misterios.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara