Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Păcatele Limbii:
"Românache", "străinache" de Rodica Zafiu


Sufixul -ache este, în limba română de azi, unul dintre elementele cărora le este ataşată în mod stabil o conotaţie ironică. Nu atît în ceea ce priveşte numele proprii, desigur: sufixul păstrat în nume de familie are în genere o valoare neutră (Celibidache, Condurachi, Hurmuzachi, Mihalache); în prenume, totuşi, evocă un grad mai ridicat de familiaritate, care poate produce efecte comice. Rolul lui Caragiale în păstrarea şi în accentuarea nuanţelor ironice ale sufixului în onomastică e cert (prin Trahanache, Dandanache, Anghelache, Tache, Lache, Mache etc.). La formarea valorii depreciative a lui -ache au contribuit decisiv conotaţiile culturale ale grecismelor şi ale turcismelor, legate de o anume epocă balcanizantă şi apoi de respingerea ei odată cu modernizarea occidentală - dar desigur şi faptul că e vorba de un sufix diminutival: diminutivele dezvoltă adesea, prin contrastul dintre sufix şi bază, valori ironice (scriitoraş, doctoraş). Într-un articol monografic publicat în Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. III, 1962, Zizi Ştefănescu-Goangă a întreprins o prezentare istorică detaliată a sufixului: pătruns în română din neogreacă spre sfîrşitul secolului al XVI-lea prin nume proprii de persoană analizabile, în special prin hipocoristice de la prenume (Tudorache, Manolache). Forma -achi e mai veche şi mai apropiată de etimon, în vreme ce -ache reprezintă deja o adaptare. Exemplele de extindere a sufixului la substantive comune oferite în articolul citat sînt bastonache, castelachi, beicache, cuţulache, hîdache, mişelache, muţunache, samurache, vasilache, fudulache, mangafache, ţafandache. În final, autoarea afirmă că sufixul -ache "este pe cale de dispariţie, nu mai creează derivate noi, în afară de cele consacrate". Un articol publicat de G.I. Tohăneanu în România literară, 39, 1992, p. 10 ("Căţeluşul Samurache") trece în revistă mai multe reflexe literare ale elementului derivativ: pornind de la Grigore Alexandrescu, dar oprindu-se mai ales la Caragiale.
Interesante sînt judecăţile afective şi estetice pe care le exprimă Hasdeu, în Etymologicum Magnum Romaniae, plin de antipatie faţă de "dizarmoniosul" -achi, căruia îi anticipă destul de corect evoluţia: "cel mai uricios din toate sufixele deminutivale, destul de numeroase în limba română, -achi şi-a trăit traiul; negreşit, el va rămînea pentru totdeauna în istorie, ca o trăsătură incidentală a unei epoce, dar în viul grai se va păstra pe ici, pe colea numai doară la luarea peste picior".
Situaţia actuală pare să contrazică în parte opiniile sceptice asupra viitorului sufixului, confirmînd în esenţă specializarea sa în "luarea peste picior". De fapt, tocmai pentru că are valoare ironică şi depreciativă, el rămîne productiv, cel puţin în stilul familiar - pentru care găsim acum şi destule atestări scrise. În afara împrumuturilor sau a derivatelor mai vechi care continuă să circule (muţunache, de pildă, care nu e format pe teren românesc ci împrumutat din greceşte, e foarte curent în limbajul colocvial: "un lanţ de "argint" pe mîna stîngă, de care şi-a agăţat şi un muţunache", Evenimentul zilei = EZ 2134, 1999, 1), sufixul apare şi în alte formaţii, mai mult sau mai puţin recente, în orice caz neatestate în mai vechile articole: de pildă românache ("obsesiile lui românache", Dilema 230, 1997, 15) şi străinache ("de ce să nu cîştige şi al nostru cît cîştigă "străinache"", EZ 2135, 1999, 1). Bine cunoscută e şi formaţia glumeaţă în care sufixul e ataşat cuvîntului şest în expresia pe şestache. O particularitate a sufixului e că evocă în mare măsură numele proprii. Valoarea sa stilistică provine deci din ironia diminutivării, din evocarea indirectă a unei epoci şi a literaturii care a descris-o cu accente comice, din jocul de cuvinte al confundării numelui comun cu cel propriu. Toate acestea mi se par argumente pentru a prevedea că -ache nu va dispărea şi nici nu va deveni total neproductiv.