Cred că libertatea şi responsabilitatea sunt cuvinte cheie în universul media şi, în calitate de creştindemocrat, pledez pentru echilibrul dintre libertate şi responsabilitate. Libertatea presei este, evident, o garanţie a oricărei democraţii funcţionale. În acelaşi timp, nu putem să nu folosim această libertate pentru binele comun. 

Cred, deci, în echilibrul dintre rolul presei de a informa, de a distra şi totodată de a educa. Nu cred că e perimată ideea că presa trebuie să-şi asume acest rol de educator public. Inclusiv în ceea ce priveşte promovarea unei culturi participative şi a responsabilităţii fiecărui cetăţean pentru binele comun.
Într-o democraţie autentică, libertatea de informare nu trebuie confundată cu propaganda politică. Dar nici critica, oricât de legitimă, nu trebuie să derive în stârnirea unui alarmism şi pesimism generalizat. Libertatea de informare implică şi responsabilitatea selecţiei unor teme de interes real. Regret că în tumultul României post-comuniste, libertatea de exprimare a fost adesea înţeleasă ca un îndemn la trivialitate şi cred că e de rigoare un apel la decenţă şi bun simţ în discursul public. Cred că presa din România a început să prezinte ici-acolo aceste cazuri de derapaj, atât al reprezentanţilor unor instituţii ale statului, cât şi ale cetăţenilor obişnuiţi. Aş încuraja eforturile presei noastre de a discredita lipsa de bunsimţ. Mă bucur şi că, dincolo de aceste derive, avem, în România, presă de bună calitate, jurnalism profesionist.
Apreciez, totodată, eforturile presei noastre de a induce un sentiment de solidaritate pentru persoanele aflate în dificultate, fie cazuri individuale, fie în urma unor dezastre naturale. Mi se pare că această ancoră a solidarităţii este o valoare centrală în orice democraţie.
Presa însăşi se află în faţa unor noi provocări legate de new media şi new media obligă mijloacele clasice de informare să-şi reconsidere rolul. New media sunt, aşa cum am văzut în revoltele arabe, un catalizator al unor mişcări social-politice de amploare. New media ne oferă şi mai multă informaţie ca oricând, uneori prea multă, întrucât cantitatea nu garantează calitatea. De aceea cred că e crucial să validăm informaţia şi responsabilitatea fiecărui jurnalist. Adică mai multă libertate înseamnă şi mai multă responsabilitate.
New media au mai produs o mutaţie şi anume o schimbare a felului în care guvernanţii comunică cu opinia publică. E vorba de mai multă transparenţă, care a devenit posibilă şi necesară, de informarea în timp real şi acestea pot fi văzute ca o contribuţie la consolidarea democraţiei.
Însuşi titlul asociaţiei dumneavoastră poate stârni nedumeriri. Sunteţi singurii independenţi care s-au strâns într-o asociaţie europeană. Cât de mare şi reală este independenţa jurnalistului astăzi? Nu e vorba doar de agenda politică a patronilor de trust, nu e vorba doar de opţiunile partizane ale unor publicaţii, ci şi de faptul că interdependenţa dintre noi este atât de acută astăzi, încât suntem mai degrabă în situaţia de a ne repeta unii pe alţii, de a rostogoli clişee, de a lucra cu stereotipuri şi, mai ales, într-o vreme în care actualitatea este formată dintr-un şir aparent nesfârşit de ştiri punctuale care se izgoneasc una pe alta. E suficient să vedem cum funcţionează un portal de ştiri în care actualitatea este strict dominată, cinci minute, de o ştire de top, care este imediat înlocuită de următoarea, într-un flux care, prin acumulare, devine opac sau irelevant. Dar acestea sunt dileme profesionale în care n-aş vrea să mă adâncesc.
Încă o dată, mă bucură interacţiunea dintre jurnaliştii români independenţi şi colegii lor din restul Europei şi sper să reveniţi la Bucureşti în acest format sau cu oricare alt prilej.