Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Prepeleac:
Recrutul (2) de Constantin Ţoiu

Sergentul Cioancă, aşadar, din a cărui grupă făcea parte şi Cezărică, explicase mai înainte situaţia, de unde provenise pedeapsa sutei de culcări ordonate şi făcute pe aerodromul troienit de zăpadă... salt-nainte, recrut!, ceea ce putea fi şi o bucurie, la urma urmei, copilăroasă, având în vedere că era prima ninsoare mai zdravănă din acel an...

Cioancă zisese mai întâi, după ce îşi aprinsese una din mărăşeştile lui puturoase: Io... dacă era după mine... io îţi ardeam o lună dă zile la mititica... la carceră, filfizonule,... cu apă ş-o cojă dă pâine, atâta!... şi consemn trei luni să nu te mai duci duminica la curve şi să ţi-o iei la labă, la mititica, m-auzi?!

Cioancă parcă dădea în bobi. Cum era nou, auzise de la ăi mai vechi că aşa se făcea în cazul ăsta... Trei luni! Şi să nu mai strigi la intrarea bordelului select care trăznea a pudră şi a odicolon: săru-mâna, tanti Lenuţo, (patroana), ori salut fetelor... care se nimerea să fi fost... Trei luni! Să nu... - vorba lui Cioancă!

La început, se interesase la Vintiloiu, ca mai vechi şi mai versat, unde şi cum... Acesta, cu experienţa lui, îl lămurise numaidecât... Dormeau unul deasupra celuilalt, pe paturile lor de fier suprapuse, - Lăzărică, aşa-l chema pe numele mic, jos, sub el. încât, în noaptea aceea viforoasă de ianuarie, acesta îi aruncase explicaţia lui de jos în sus, pe şoptite, nu că auzeau şi ăilalţi, dar să nu deranjeze, mulţi şi adormiseră rupţi de oboseală, după instrucţie... Domnule, - zicea - e mai multe posibilităţi, (obiceiul lui de a se prosti) - ori la Şanghai, că îţi dă şi gumă; dar e-aşa de ieftin, că dai nas în nas cu trupeţii învoiţi şi ei, mersi!... Ori la Voluptas... ai dracului! pentru boşorogi şi cică intelectuali, scump foc! Nu te sfătuiesc, dar cred că n-ai nici atâta bănet, deşi e cel mai şic... Rămâne a treia, unde merg şi eu, e şi vesel, are şi basarabence care îţi cântă la balalaică... Uitase să spună şi numele. Când el întrebase, aplecat peste marginea patului, de sus în jos, Lăzărică îi trimisese imediat de jos în sus: FEMINA! Pentru un latinist de forţă, nici nu era rău. Un pol! Pentru băieţii mai şcoliţi.

*

Portarul era un bătrân cu mustăţi lungi, albe, răsucite, unse probabil cu seu, şi era ungur, fiindcă, la salutul său timid de client proaspăt, răspunsese cu falnica rezonanţă maghiară: Ionopňt kivano!...

în ziua ailaltă însă, cu vreo două înainte de a se duce unde se dusese şi el, în sfârşit, prima dată, ca toţi ăilalţi, avusese loc înfruntarea finală cu sergentul Cioancă, pe aerodrom chiar, unde îi ordonase să execute suta de trânteli printre troienele împietrite de îngheţ.

Recrutul se înviorase de tot, făcând culcările alea, parcă se trezise dintr-un somn adânc. Astfel încât îşi adusese aminte de o întâmplare pe care i-o destăinuise tot Vintiloiu. Cu ea îşi luase revanşa, şantajându-l pe mârlan, pe gradat, şi cu o uşurinţă ce-l mirase şi pe el, băiat bine şi atent crescut.

Sculându-se din zăpada ce se topise parcă sub el de atâta tăvăleală şi aşezându-se, crăcănat, în faţa sergentului, mai înalt decât acesta aproape cu două capete, recrutul începu calm:

Măi Cioancă, măi, eu ştiu... şi noi toţi de la flotilă ştim că tu îi aduci dame locotenentului Găgiulescu la cazarmă, când este de serviciu... Aşa că putem să te spunem ierarhic lu^ Măcărescu, pricepi?...

Dacă, la ce ţi-oi zice io acuşica, ai să sari la bătaie şi-o să scoţi şi baioneta aia pe care o ţii la şold, amărâtule, te fac praf, Dumnezeii mă-tii de turnător ordinar, şi te mai bag şi în p.m. de sergent de celofibră, nenorocitule!...

Cioancă înlemnise. Ca şantaj, era un şantaj! Se uita amuţit la elev. Nu l-ar fi crezut în stare de aşa ceva. Părea un papă-lapte.

Acesta însă nu terminase. Punându-i palma dreaptă pe umăr peste tresa lui lată, de tinichea, aurie, de sergent, pe care o simţi rece ca gheaţa, îl bătu apoi pe obraz uşor, părinteşte, îi trase brusc pe frunte boneta bleu, fără cozoroc, duse un deget la tâmplă, cum salută generalii pe front, şi plecă spre cazarmă cântând în glumă prin gerul tăios Pe-al nostru steag e scris unire... n