Se obişnuieşte, mai ales în vremurile de restrişte pe care le trăim, ca apariţ iile editoriale notabile să fie împinse spre Gaudeamus. La mijloc e şi o strategie de marketing, alături de rentabilizarea subvenţiilor. 2012 a fost un an calm, aşezat, cumva previzibil pentru publicul din zona culturală. Evenimentele de gen s-au strecurat timid printre tensiunile politice şi e dificil de cuantificat, cu excepţia festivalurilor obişnuite, ceva care să fi rupt gura târgului. Important e că s-au păstrat, în ciuda dificultăţilor, manifestările reprezentative. Remarc cu tristeţe cât de puţine titluri au apărut anul acesta la editurile mari. De pildă, Polirom a publicat doar 6 titluri în colecţia Fiction Ltd. şi 8 în Ego.Proză. În rest, reeditări. A susţinut, în schimb, mai bine Cartea Românească, cu 36 de titluri. Chiar dacă pare mult, spre comparaţie, Casa de pariuri literare a editat singură aproape 20 de cărţi, în condiţii admirabile (excluşi din librării, investind în pierdere, pregătind festivaluri în regie proprie). De altfel, Tracus Arte, Herg Benet, Brumar şi alte edituri mici au fost destul de active.
Chiar dacă, mai ales pe ultima turnantă, 2012 făcea loc prozei şi eseului, câştigătoare iese poezia. Radu Vancu, Rita Chirian, Ofelia Prodan, D.M. Cipariu, Vlad Moldovan, Ana Mizumschi au dat cele mai bune volume ale lor. Dan Sociu a revenit într-un dispozitiv provocator, iar seniorii – Aurel Pantea, Ioan Es, Pop, Nicolae Prelipceanu, Şerban Foarţă, Liviu Ioan Stoiciu, Octavian Soviany – au scris volume emblematice – fără a face valuri, din nefericire. Bogdan Alexandru Stănescu şi Marius Chivu au furnizat surprizele anului, prin două volume superbe, cărora cu greu le poţi reproşa ceva, situândui direct în prim-planul generaţiei. În privinţa prozei, am impresia că entuziasmul de după lansările aglomerate ale consacraţilor se vor diminua odată cu scepticismul comentatorilor. În discuţie intră cărţi bune şi foarte bune semnate de Florina Ilis, Filip Florian, D. R. Popescu, Radu Aldulescu, Ioana Pârvulescu, C. D. Florescu, Corina Sabău, Mircea Cărtărescu, Dumitru Radu Popa, Radu Paraschivescu, Adrian Chivu, Radu Ţuculescu, Petre Barbu, Liviu Antonesei. A debutat în proză şi Simona Sora, cu o seducătoare metaficţiune istoriografică, alături de un cristian, A. R. Deleanu şi alţii, puţini, totuşi.
N-au lipsit cărţile non-fictive inedite şi explozive, din anumite puncte de vedere. Scrisorile Ecaterinei Bălăcioiu- Lovinescu, amintirile lui Ovid. S. Crohmălniceanu şi memoriile lui Ion Ianoşi au ţinut capul de afiş. În sfârşit, eseul critic a recuperat pe ultima sută deficitul, după ce anul trecut asistam la un adevărat regal. Mircea Mihăieş, Ion Simuţ, Andrei Pleşu, Ilina Gregori, Dan C. Mihăilescu, Marta Petreu, Costantin Cubleşan, Sanda Cordoş, Mihaela Ursa, Gelu Negrea, Cosmin Perţa au scris eseuri admirabile de critică şi istorie literară. Mihai Iovănel a debutat cu un volum excelent despre Mihail Sebastian, iar Claudiu Turcuş l-a fixat cu talent pe Norman Manea în canonul contemporan.
Ar mai fi multe de spus, din fericire; între atâtea turbulenţe, e semn că ne îndreptăm spre un anotimp al normalităţii.
