Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Păcatele Limbii:
Pragmatică interculturală de Rodica Zafiu


Pragmatica lingvistică nu e doar un domeniu la modă: descriind fenomene de multă vreme intuite, dar pînă de curînd neaprofundate, ea are şi avantajul de a lansa idei care pot interesa un public foarte larg. O carte plină de idei, bazată pe un bogat material autentic, a publicat de curînd Margareta Manu Magda: Elemente de pragmalingvistică a românei vorbite regional (Bucureşti, Dual Tech, 2003). Fixînd reperele teoretice ale abordării sale, autoarea îşi arată de la început preferinţa pentru o pragmatică tipologică şi aplicată: direcţii inovatoare, mult mai puţin dezvoltate decît teoria generală, cu principiile ei universale. Ni se propune aşadar o primă descriere a "tipului pragmatic" al limbii române şi a varietăţilor sale regionale: studiul comportamentului lingvistic manifestat în interacţiunea verbală, constantele asociate cu tradiţia culturală, cu stilul de viaţă şi mentalităţile unor comunităţi. Tradiţia cercetării dialectologice, bine reprezentată în lingvistica românească, dar dominată multă vreme de interesul pentru inventar, pentru fonetică şi lexic, este astfel "deturnată" - cu sprijinul etnolingvisticii şi al sociolingvisticii - către cercetarea pragmatică, către investigarea strategiilor conversaţionale. Se porneşte de la ideea că în fiecare limbă şi varietate a limbii se pot observa diferenţe în modul de construire a unui dialog, în sistemul formelor de politeţe, în "stilurile comunicative": cu preferinţe pentru strategiile directe sau indirecte, explicite sau implicite, pentru anumite expresii concrete ale actelor lingvistice fundamentale; iar aceste diferenţe depind de articularea diferită a unor sisteme de valori (solidaritate sau distanţă, spontaneitate sau prudenţă etc.). Chiar metodologia anchetei dialectale este analizată în termeni pragmatici, ca un tip de conversaţie dirijată, care dozează amestecul de politeţe pozitivă şi negativă.

Volumul Margaretei Manu Magda conţine o analiză subtilă a dialogului în dialog - procedeu foarte prezent în oralitatea populară - în funcţie de competenţa comunicativă a locutorilor, de gradul lor de cultură, de implicarea afectivă, şi mai ales - element adesea neglijat - de rolul argumentativ (autenticitate, convingere etc.) al replicilor citate. Se atrage atenţia asupra reproducerii aproximative care simulează autenticitatea, asupra formelor de filtrare şi distorsionare a replicii (prin formule de rezumare, omitere, reliefare, delimitare). Pe tot parcursul volumului - fie că este vorba de secvenţele de iniţiere a conversaţiei, de modul de asumare a iniţiativei verbale, de formulele de politeţe, de mărcile dialogale specifice - se afirmă ideea foarte interesantă a diferenţelor de comportament lingvistic între românii din diferite regiuni - Muntenia, Moldova, sudul Transilvaniei (Mărginimea Sibiului), Maramureş; stilurile lor comunicative sînt comparate cu cele ale germanilor din România, producîndu-se astfel o convingătoare demonstraţie de pragmatică interculturală. Din materialul anchetelor lingvistice apar argumente pentru o comparaţie româno-germană ("Limba română, faţă de germană, se remarcă prin prezenţa în enunţ a unui număr mare de cuvinte care exprimă o provocare adresată de către locutor partenerului de dialog", 114) este vorba de vocative, interjecţii, mai ales de particulele măi, bă, bre etc.; la germani, în iniţierea dialogului se foloseşte verbul mai mult decît interjecţia, e mai puternică performativitatea explicită, se manifestă "distanţa şi reţinerea faţă de interlocutor" (p. 103). Diferenţele regionale sînt urmărite în tipurile de acte de limbaj, în folosirea interjecţiilor, a apelativelor, a diminutivelor. Se confirmă astfel imaginea mai veche, dar niciodată demonstrată lingvistic, a unei Muntenii caracterizate prin locvacitate, afectivitate, expresie energică: "autoafirmarea emoţională neinhibată este caracteristică vorbitorilor din zona sudică a ţării" (p. 98). Foarte interesante sînt descrierile unor evoluţii pragmatice munteneşti: "indicele de solicitare" şi eu/şi noi (p. 86-87): "vrem să videm şi noi mireasa!"; clişeele mobilizării şi ale demobilizării (hai... / stai...), "indicele de reproş": bine, mă.... Ardelenii par a se caracteriza prin tendinţa spre precauţie, neangajare: "nu vor să facă afirmaţii nefondate şi nici nu vor să se angajeze la ceva prin cele afirmate" (p. 72); "mărgineanul cere direct, întreabă mereu, dar dă sau răspunde pe ocolite" (p. 89); "Vorbitorii tind să răspundă cu anticipaţie la toate întrebările pe care le presupun la ascultător prin intermediul unor enunţuri dezvoltate, concrete, controlabile şi analizabile" (76). Şi maramureşenii preferă comportamentul interogativ, precaut, de "predare a iniţiativei verbale către interlocutor". Interjecţiile sînt la fel de numeroase în toate graiurile populare, dar îndeplinesc funcţii preferenţiale diferite: de accelerare în Muntenia (hai !), de temporizare în Transilvania (no urmat de pauză). Cu toată dificultatea de a delimita specificul local de trăsăturile general populare (subiectivitate, participare, forme analitice, frecvenţă a reflexivelor, redundanţă, variaţii de topică), se conturează imagini convingătoare ale tipurilor pragmatice româneşti, de pildă în ceea ce priveşte strategiile politeţii: tipul nordic (politeţe negativă, preferinţă pentru implicit, structuri interogative), deosebindu-se de tipul sudic (politeţe pozitivă, explicitare, exclamaţii) şi de cel estic (amestec de politeţe pozitivă şi negativă, dominare a implicitului, numeroase hipocoristice). Faptul că aceste descrieri corespund în bună măsură unor stereotipuri transmise oral, ca şi faptul că ţin de reprezentări din literatură şi chiar din istoria literară (încetineala vorbei ardeleneşti, diminutivul moldovenesc - "olecuţă", impetuozitatea injuriei munteneşti), nu fac decît să confirme utilitatea analizei. Cartea Margaretei Manu Magda, exemplară prin acurateţea dovezilor lingvistice şi prin metodologia modernă, deschide drumul unor cercetări viitoare asupra aspectelor sociale şi culturale ale întrebuinţării regionale a limbii române.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara