Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Poezii:
Poezii de Ovidiu Genaru

Locuri înguste

Aşa-zisele locuri prea strâmte irespirabile
fie şi cele strânse în chingi
nu sunt pustii.
Au şi ele
înstelările lor cu berării şi taifasuri.
Au locuri anume de fumat pentru mici toxicomani.
Au şi gară să evadezi în nemărginiri
unde poţi să bei o cafea.

Şi acolo lumea-şi petrece vremea cu îngerii
pe care îi roagă să le amenajeze o popicărie.
Şi să nu crezi
că pe acolo moartea-i mai puţin pricepută
ori de un singur fel plăcut la vedere. Nici vorbă.
Moartea e vastă şi respectă
orbeşte ce-ţi este scris chiar
şi cu litere mici în ziarul local
de un Dumnezeu potrivit acelor locuri înguste.


Poemul sfâşiat

O capriciile lunii martie acest noiembrie de la începutul anului.

Pe mine mă împinge din spate viitorul.

Îndemn: privighetori fiţi în pas cu vremurile. Cântaţi cu anglisme.
Ştii că frumoasele picioare ale femeilor sunt amintirea unor aripi smulse?

Îţi mai aduci aminte nopţile de pomină din internat când pârâiau de
pubertate paturile strâmte?

Gri formă a catedralei noastre. Să crezi în griuri.

Bătrâneţe înţelepciunea ta îţi va ruina anii.

Fericit cel ce iubeşte şi pierde cheia.

Hotărăşte-te. Semnăm declaraţia că suntem singuri?

Deşertăciunea deşertăciunilor. Ai răbdare. O să treacă.

Poemul tău să slujească cetăţeanul rătăcitor care şi-a pierdut
îngerul.

Ai dezîntinerit bătrâne. Povesteşte-ne şi nouă cum.


La râşniţă

Asemeni bunului măslin în modestia lui nimicul
îţi dă de toate. O sferă hrănitoare.
Imaginare lumi se tencuiesc în utopii
aşezări ale rutinei se pierd în fum.
Eu sunt literatura care-şi bea cafeaua cu toate simţurile
paroxistice în evantai.
A mâinii instruită umbră a îmbătrânit râşnind cafeaua.
80 de ani la râşniţă. Sclavie. Provincie. Plictis.
O dimineaţă tu mi-aduci un zaţ de bucurie
tu mi-aduci licoarea zeilor pe tavă.

Lehamite
eşti liberă să pleci. Pe mâine.


OMS

Îndeobşte sâmbăta vine să ne facă curat.
Atunci îi simţim răcoarea suavă şi nu ne îngrijorăm
fiindcă
este de-a casei. Ba chiar ne tutuim.
Harnică
moartea menajeră pregăteşte în bucătărie o salată
de cruzături
cu săruri şi cu vitamine naturale după cum
recomandă OMS.

Şi tata o face pe înţeleptul: copii
deja din nou încep cocoşii lupta.
O tatăl nostru e un filozof antic.


Cum se nasc îngerii

Adierea stârnită de un fluture mascul oprit o clipă
pe-o femelă
şi stă acolo cât hotărăşte Dumnezeu.
Până devin gestante rugăciunile noastre.

Mai sunt şi alte variante rămâne să fac investigaţii.


Băiat de cartier

Un satir arhibătrân din Bacău
proorocea că mulţimea anonimă se va avea în vedere.
N-a anunţat însă vreun termen.
Lumea îl ştia: cel din colţul de sub tabloul cu maci
omul fumat de aceeaşi ţigară
din crâşma „La Moriţoaia“. Perora că prin firea lui
cartoful e social democrat. Ca şi gloata.
Că ar fi crăpelniţa periferiilor. O asta demult.

Ce-a fost a fost.
Definiţii şi apucături noi veniră cu diligenţa.
Modestul cartof s-a ajuns acum e elita.
Acum se recomandă expres să-i curăţăm
obrazul subţire cu lama Gillette
să mai rămână ceva în tigaie.
Celebra lamă Gillette.

Şi doar era băiat de cartier.


Merele

Trenuri şi fluvii înalţă un vuiet egal istovirii.
Acum am prilejul să sar gardul în grădina
promisiunilor.
Să fur merele Raiului
despre care ziarele mai noi sau mai vechi au avut
numai superlative.
Şi că nici păzite nu sunt
de îngerul militar Gabriel cel cu zale.

O e vremea hoţilor nevinovaţi.
Chiar şi merele care n-au existat au fost furate.


Îngerul nu e ca noi

Când frunzişul se dă singur la o parte
înseamnă că Naiba
îţi spionează inima.

Când fereastra se crapă de la sine
înseamnă că te vizitează îngerul.
O fi având vreo urgenţă.

Deşi ar putea să treacă prin geam
fără să-l spargă. Îngerul nu e ca noi
spărgătorii. El nu este deloc.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara