Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Poezii:
Poezie de Dinu Flămând


O voce mică

„viaţa mănâncă viaţă” – îşi vorbea-n coşul pieptului
cu vocea mică pe care spaima
şi-o găseşte
atunci când tace

îi rămăsese
zumzetul nopţii-n urechi
ca un şuierat de cuţite

se trezise cu mila de sine
în pumn – zdreanţă
din cămaşa celui prins
dar apoi scăpat pe dunga
prăpastiei

regretându-se
deja
spre a-şi locui cu o neaşteptată
jubilaţie
propria absenţă

dar cum nu ştia ce fel de
responsabilitate
urma să-şi asume
moartea
în ceea ce-l priveşte

continua
fluierând un cântec de vagă flacără



Iar întâmplarea aprobă...

(destul de plictisită) vârfurile de somnolenţă
ale strategilor

toţi încep să se bată pe spate
unii alţii încurajându-se că au înţeles
mesajul
timidei raze ce le soseşte de dincolo pe sub uşă

mari responsabilităţi le revin odată cu toamna
la compoziţia noilor marmelade
( cantităţi toxice de pere
de mere şi de
păduroase fructe ce n-au văzut niciodată pădurea
ocolite chiar şi de viermi
intră în compoziţia viitorului cel vâscos...)

ziua se prezintă cu suprafaţa ei de granit
pe care lumina o şlefuieşte repetitiv
toţi îşi doresc maximă vizibilitate pentru vidul
lor transparent în timp ce degetele
bâjbâie să găsească o mică fisură
şi unghiile să scobească
agăţându-se de o muchie
cât să reziste în viscolul care mătură totul

palpitaţia sexuală a pietrei emite aburii calzi ai
acestei spaime pe care doar un copil
o suflă ca pe o păpădie...

e singurul care nu doreşte
să fie văzut
căci singur se vede ascuns în sine
iar întâmplarea aprobă



Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara