Singuri noi doi, într-un târziu, pe-un ţărm stâncos de mare, nu încă foarte bătrâni, nu prea romantici, totuşi, cu un vuiet, însă, rămas în noi, al a...
După atâtea ocoluri metaforice şi zumzet al conotaţiilor, nu mi-a mai rămas, în tăcere, decât să spun lucrurilor pe nume.
Nu e deloc uşor, ar fi ca un soi de impoliteţe şi nici nu-i frumos să-i s...
Răspunzând unei anchete literare, Gabriel Dimisianu afirmă că a început să facă critică „incitat de lecturi" si că se simte „mobilizat de aceeaşi datorie faţă de profesie".
Adaugă, însă, imediat ...
Presa noastră, amatoare în ultimii ani mai degrabă de scandaluri si şocuri în stare să-i sporească audienţa, a avut grijă să pregătească o intrare în scenă zgomotoasă a memoriilor lui Adrian Marino,...
Substanţiala antologie bilingvă din lirica lui Rolf Bossert, Ich steh auf den Treppen des Winds / Stau pe treptele vântului, publicată în 2008 la Editura Institutului Cultural Român în traducerea in...
ba se mai poate
Ba se mai poate scrie,
vai, poezie si dupa Auschwitz.
Chiar si dupa Gulag se mai poate scrie.
Se poate scrie
si dupa khmerii rosii.
Necrutatoarea limba mai e în stare
sa evo...