Oscar Wilde, celebrul scriitor englez de origine irlandeză, poet, dramaturg, prozator, eseist, este foarte prezent zilele acestea pe piaţa noastră literară, prin capodopereleDe Profundis şi Portretul lui Dorian Gray, publicate recent la Editura Humanitas şi Humanitas Fiction.
Una dintre caracteristicile stilistice care-l singularizează pe Oscar Wilde constă în predilecţia sa pentru paradoxuri, vorbe de duh mustind de un cinism amar şi un umor sclipitor, paradoxuri presărate în operele sale precum sarea în bucate. Paradoxuri derutante care răstoarnă toate adevărurile consacrate, truismele, clişeele adânc înrădăcinate. Ploaia acidă de paradoxuri împroaşcă sechelele puritanismului victorian care dăinuiau încă în vremea lui Oscar Wilde, mentalitatea meschină a claselor de mijloc, parazitismul, trândăvia şi aroganţa aristocraţiei engleze, găunoşenia politicianismului, concepţiile despre artă şi artişti, şi alte numeroase aspecte ale societăţii engleze, contemporane lui (şi nu numai). Prin paradoxuri, Oscar Wilde îşi susţine şi misoginismul înveterat, precum şi concepţiile estetice cu privire la relaţiile dintre artă şi viaţă.
De altfel, s-ar putea spune că însuşi Oscar Wilde era un paradox ambulant: protestatar înflăcărat împotriva oricărei dogme sau doctrine, dar susţinător febril al principiilor estetismului; admirator extatic al elenismului, al perfecţiunii artei elene şi dandy ostentativ în vestimentaţie şi în comportamentul său excentric; susţinător exaltat al frumosului şi vajnic propovăduitor şi apărător al păcatului; bun prieten al unor mari figuri feminine ale vremii şi misogin coroziv.
Paradoxurile lui Wilde, exprimate oral, făceau ocolul înaltei societăţi britanice (deşi usturător vizate) şi erau preluate şi publicate de presa vremii.
Prezentăm mai jos un buchet de paradoxuri, pe care încercăm să le grupăm după tematică. (A.R.)
Despre femei
Femeile reprezintă triumful
materiei asupra spiritului; bărbaţii
reprezintă triumful spiritului asupra
moralei.
Majoritatea femeilor sunt
atât de artificiale, încât sunt complet
lipsite de simţul Artei. Majoritatea
bărbaţilor sunt atât de naturali,
încât sunt complet lipsiţi de simţul
Frumosului.
Femeile sunt un sex decorativ.
Nu au nimic de spus dar o spun cu
farmec.
Femeile nu-ţi stârnesc niciodată
imaginaţia. Le cunoşti gândurile
aşa cum le cunoşti bonetele. Nu
au pic de mister. Sunt de-a dreptul
transparente.
În toată Londra există doar cinci
femei cu care se poate susţine o
discuţie. Şi două dintre acestea nu
pot fi acceptate într-o societate
decentă.
Arta şi artiştii
Arta este singurul lucru serios
din lume. Şi artistul e unica persoană
din lume complet lipsită de seriozitate.
Ţelul artei constă în a evidenţia
Arta şi a-l eclipsa pe artist.
Orice artă este în acelaşi timp
suprafaţă şi simbol. Cei ce pătrund
dincolo de suprafaţă o fac pe riscul
lor.
Întreaga artă e lipsită de utilitate
practică.
Niciun artist nu poate fi vreodată
morbid. Artistul poate să exprime
orice.
Singurii artişti simpatici pe care
i-am cunoscut vreodată sunt artiştii
slabi. Artiştii buni există efectiv
numai prin ceea ce realizează, în
consecinţă sunt absolut neinteresanţi
ca persoane. Un mare poet e făptura
cea mai nepoetică.
Tot ce-i anormal în viaţă are
relaţii normale cu Arta. Anormalitatea
constituie singurul aspect al vieţii
aflat în relaţii bune cu Arta.
Dandismul este manifestarea
absolutei modernităţi a artei.
Un subiect foarte frumos nu-l
inspiră pe artist. Îi lipsesc
imperfecţiunile.
Când criticii nu cad de acord
asupra unei opere de artă înseamnă
că artistul e în deplin acord cu sine
însuşi.
În vremurile de altădată cărţile
erau scrise de oameni de litere
şi citite de public. Astăzi cărţile
sunt scrise de public şi nu sunt
citite de nimeni.
Frumosul
Frumuseţea este una dintre
formele Geniului; este chiar superioară
Geniului ... Are propriul ei drept
divin la supremaţie ... Unii spun
că frumuseţea e un aspect superficial
– dar cel puţin nu-i atât de superficial
ca Gândirea.
Morala
Nu există cărţi morale sau
imorale. Cărţile sunt sau bine scrise
sau prost scrise. Asta-i tot.
Niciun artist nu are simpatii
etice. Tendinţele etice ale unui
artist duc la un manierism stilstic
de neiertat.
Singurele lucruri pe care nu le
regreţi vreodată sunt greşelile
pe care le-ai comis.
Păcatul e singurul element care
dă culoare vieţii moderne.
Ca să-ţi redobândeşti tinereţea
nu trebuie decât să repeţi nebuniile
tinereţii.
Orice crimă e vulgară, după
cum orice vulgaritate e o crimă.
Omorul e o greşeală. Nu trebuie
să faci niciodată un lucru despre
care să nu poţi discuta după dineu.
Criminalii sunt atât de aproape
de noi, încât până şi un poliţist îi
poate vedea. Şi sunt atât de departe
de noi încât numai poetul îi poate
înţelege.
Iubirea
O grande passion e privilegiul
celor care nu au nimic de făcut.
Este unica utilitate a claselor
trândave dintr-o ţară.
Singura diferenţă dintre un
capriciu şi o pasiune de o viaţă
constă în faptul că, de fiecare dată,
capriciul durează mai mult.
Un bărbat poate fi fericit cu
orice femeie atâta timp cât n-o
iubeşte.
Unicul farmec al căsătoriei constă
în faptul că impune cu necesitate
ambilor soţi o viaţă întreagă de
înşelătorii.
Fidelitatea înseamnă pentru
viaţa emoţională ceea ce înseamnă
uniformitatea pentru viaţa intelectuală
– pur şi simplu o mărturisire a
eşecului.
Hedonismul
Urmează să apară un nou
hedonism care să recreeze viaţa,
să o smulgă din ghearele hrăpăreţe
ale puritanismului... Obiectivul
său va fi experienţa în sine şi nu
roadele experienţei... Va ignora
ascetismul care omoară simţurile
şi depravarea vulgară care le toceşte.
Iar omul va fi învăţat să speculeze
momentele unei vieţi care, în sine,
nu-i decât un moment.
Eu nu am căutat niciodată
fericirea. Cine are nevoie de fericire?
Eu nu caut decât plăcerea.
Sunt gata să deplâng orice în
afară de suferinţă. E prea urâtă,
prea deprimantă.
Omenirea se ia prea în serios.
|sta-i păcatul originar al umanităţii.
Dacă omul cavernelor s-ar fi priceput
să râdă, faţa istoriei ar fi fost cu
totul alta.
Aspecte de viaţă
Naturaleţea e o poză, ba chiar
cea mai iritantă dintre poze.
Sunt gata să cred orice, cu
condiţia să fie incredibil.
Numai oamenii lipsiţi de
profunzime nu judecă lucrurile
după aparenţe.
Îmi aleg duşmanii în funcţie de
strălucirea intelectului lor. Niciodată
nu poţi fi destul de prudent în
alegerea duşmanilor.
Opinia publică se manifestă
doar acolo unde nu există idei.
E un lucru foarte trist că în zilele
noastre există atât de puţine
informaţii inutile.
Stupiditatea ereditară a naţiunii
britanice e ridicată la rangul de
bastion al societăţii.
Învăţământul e un lucru admirabil.
Dar nu strică să ne amintim, din
când în când, că nimic din ceea ce
merită să fie cunoscut nu poate
fi învăţat.