Evenimentele toamnei
Ceea ce bănuiam că se va întâmpla chiar s-a întâmplat: centrul literaturii române s-a aflat, la începutul lunii octombrie, la Iaşi şi, apoi, la Cluj- Napoca. Cele două evenimente anunţate şi de noi în această pagină, Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere, FILIT(ediţia a II-a, Iaşi 2014), şi Festivalul Naţional de Literatură, FestLit (ediţia I, Cluj-Napoca 2014), au avut loc şi fiecare dintre ele a reprezentat o reuşită care a întrecut aşteptările. În opinia noastră, numai în aparenţă cele două reuniuni literare sunt în rivalitate. De fapt, ele au formate diferite şi sunt complementare, ambele servind strălucit literatura română. Această ediţie a FILIT a impresionat prin anvergură, prin densitatea de evenimente literare şi culturale remarcabile, prin neobişnuita concentrare de nume de referinţă, din literatura străină, dar şi din literatura noastră, cu toate generaţiile sale, în fine, prin organizarea impecabilă, cu nimic mai prejos decât a oricărui eveniment european similar. Răutăcioşi spun că totul s-a făcut fiindcă au fost în joc mari sume de bani: vor fi fost (în fond, e firesc să fie şi e un merit al organizatorilor că au atras aceste fonduri!). Dar este extraordinar ce eveniment au izbutit să creeze autorii FILIT cu aceşti bani (dar şi cu dăruire, cu talent, cu inteligenţă)! Merită toate felicitările Dan Lungu, managerul FILIT, alături de Lucian Dan Teodorovici şi de Florin Lăzărescu. După cum nu se cuvine uitat iniţiatorul proiectului, Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean. Altfel conceput, altfel dimensionat, altfel structurat, avându-i în centrul său pe scriitorii români de astăzi, cu cărţile lor, cu publicaţiile lor, cu temele lor de dezbatere, cu problemele lor, Festivalul Naţional de Literatură de la Cluj constituie şi el o reuşită deosebită. Revista noastră publică în acest număr o relatare pe larg. Neapărat trebuie lăudată strădania Irinei Petraş, directorul FestLit, după cum se cade subliniată contribuţia celorlalte instituţii care au concurat la bunul mers al lucrurilor, între care Primăria Municipiului Cluj-Napoca (primar Emil Boc), Universitatea Babeş- Bolyai (rector acad. Ioan Aurel Pop).
Publicaţia festivalului
La Iaşi, în timpul festivalului, a apărut şi o publicaţie intitulată chiar FILIT şi care a însemnat o cronică binevenită a manifestărilor. De pildă, în numărul 1 (1 octombrie), Dan Lungu aduce informaţii preţioase despre această ediţie care este „de două ori mai amplă decât cea de anul trecut”. Tot el vorbeşte despre „magnetismul” FILIT, anunţând că anul acesta multe instituţii naţionale importante s-au alăturat evenimentului: Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural Român şi Centrul de Informare „Europa Creativă” pentru Proiectele Europene de la Ministerul Culturii. Din acelaşi număr al revistei aflăm despre marşul voluntarilor FILIT, care a deschis oficial festivalul, despre expoziţia cu 70 de gravuri originale ale lui Rembrandt, deschisă la Iaşi, în Casa Pogor. De asemenea, sub genericul Descoperă scriitorii români la FILIT, putem citi interviuri interesante cu o parte dintre participanţi – Marin Mălaicu-Hondrari, Vasile Ernu, Bogdan Suceavă, Cezar Paul Bădescu, Dumitru Crudu şi Ion Vianu, care observă cu îndreptăţire: „Nu cred că România actuală ar fi neviabilă, dar constat că azi nu există un proiect comun naţional, un avânt creator colectiv.”
Poeţii în muzeu
Şi la Cluj am descoperit o tipă ritură inedită, RONDUL POEŢILOR, editată de Filiala Cluj a USR: este un set de cartoline, fiecare dintre ele având pe faţă reproducerea unui tablou din Galeria Naţională a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, iar pe verso un poem scris de un poet clujean care a ales o anumită pânză şi propune o „lectură” sui-generis a sa. Sunt prezenţi în această aventură vizual-lirică poeţii Aurel Şorobetea, Vasile George Dâncu, Dumitru Cerna, Ion Cristofor, Maria Pal, Ioan Pintea, Hanna Bota, Ion Cocora, Andrei Doboş, Gabriela Genţiana Groza, Alexandru Jurcan, Virgil Mihaiu, Ion Noja, Adrian Popescu, Alexandru Medrea, Flavia Teoc, Oana Boc, Vasile Igna, Ioan Milea, Marcel Mureşeanu, Ion Pop, Persida Rugu, Lucia Sav, Constantin Rusu, Daniel Moşoiu, Vlad Moldovan, Gabriel Bota, Sânziana Mureşeanu, Olimpiu Nuşfelean, Horia Bădescu, Ştefan Damian, Gavril Moldovan, Ion Mureşan, Andrei Fischof, George Vulturescu, Martha Izsak, Ruxandra Cesereanu, Doina Cetea, Nicolae Avram, Mariana Bojan, Rodica Marian, Victor Constantin Măruţoiu, Ştefan Melancu. Multe versuri ne-au plăcut. Iată un exemplu: „Inima mea va umple de ritm/un gol de nimeni învins.// Nu aştept ploaia, chiar dacă se anunţă,/ nu vreau să spăl nimic.// Bărci uitate de ape/ îmi sunt de acum avuţia” – aşa comentează Olimpiu Nuşfelean o lucrare de Pallady, Toamnă pe malul Senei. Ce-ar fi de spus? Are Clujul poeţi!
Visul continuă
Între revistele sărbătorite la FestLit s-a numărat şi EUPHORION, revista fondată la Sibiu, în 1990, de Uniunea Scriitorilor. Numărul dublu 7- 8 din 2014 marchează cei 25 de ani de existenţă ai publicaţiei prin emoţionante confesiuni ale redactorilor şi colaboratorilor apropiaţi. Dumitru Chioaru, redactorul- şef al Euphorionului, reaminteşte împrejurările în care a apărut revista: „«Aceşti tineri vor să împlinească un vis al tinereţii mele» – aşa începea pledoaria lui Ştefan Aug. Doinaş, fost membru al Cercului Literar de la Sibiu, în ianuarie 1990, în faţa conducerii postrevoluţionare a Uniunii Scriitorilor din România, alcătuită din triumviratul Mircea Dinescu, Ana Blandiana şi domnia sa, pentru a da răspuns cererii grupului de tineri scriitori care a luat iniţiativa de a înfiinţa o nouă revistă, cu numele Euphorion, la Sibiu. Din grupul însoţit la Bucureşti de Mircea Ivănescu, făceam parte eu, Iustin Panţa şi Radu Ţurcanu, purtând şi mesajul celor rămaşi acasă: Ştefan M. Găbrian, Vladimir Munteanu şi graficianul Mircea Stănescu.(…) 25 de ani de viaţă/ de istorie! Tot atâţia ani cât noua viaţă în libertate a României postcomuniste. Parcă au fost un vis, un vis care a devenit realitate în Sibiu. Şi continuă.”
Tema agentului acoperit
Acum, când tema agentului acoperit răvăşeşte viaţa publică de la noi, în revista 22 (nr. 40, 7-13 octombrie), găsim, sub semnătura lui Adrian Cioflâncă, un studiu de caz despre „cel mai longeviv ziarist şi agent sub acoperire”. Numele său? Aurel Leon. Cei mai vârstnici dintre noi şi-l amintesc că făcea parte (încă din anul 1966) din redacţia revistei literare ieşene Cronica. Autorul reconstituirii documentare din 22 precizează: „După revoluţ ie a devenit director onorific la Monitorul (rebotezat ulterior Ziarul de Iaşi), unde a semnat ani la rândul Cafeaua de dimineaţă. În această ultimă ipostază am auzit de el în 1997, când am fost angajat la Monitorul. Aurel Leon a murit în 1996, dar legenda sa bântuia în redacţie şi în oraş. „Bădia”, cu faima sa de „patriarh” şi „ultim mohican” al presei interbelice fermecase pe multă lume. Revoluţia din 1989 adusese cu ea şi ideea resuscită rii interbelicului, iar Aurel Leon a jucat rolul de maestru sau model pentru tinerii jurnalişti care fondau presa liberă la Iaşi. Era bine echipat pentru asta: scria bine, povestea captivant, era tobă de carte şi ştia pe toată lumea pentru că trăise în toate regimurile politice din România secolului XX. Monitorul, devenit Ziarul de Iaşi în 2002, a acordat, timp de peste zece ani, Premiul literar pentru debut „Aurel Leon” (printre premiaţi numărându-se nume consacrate astăzi). Foarte puţini au ştiut însă că Aurel Leon a avut o viaţă dublă. Lucrurile ies la iveală abia acum după ce arhiva Securităţii a devenit disponibilă spre studiu la CNSAS.” Viaţa dublă a lui Aurel Leon cuprindea şi colaborarea sa cu serviciile secrete de dinainte de 44 şi pe aceea cu Securitatea, de la început şi până la sfârşitul regimului Ceauşescu. Sub numele de cod „Stan Virgil”, el a dat informaţii despre importante nume ale culturii noastre: de la Alexandru Zub, până la prietenul său Mihai Ursachi. Nesfârşite şi tenebroase sunt, iată, subteranele comunismului românesc şi ele nu încetează să ne surprindă.
