Rezultatele concursului
de proiecte organizat de U.S.R.
Comitetul Director al Uniunii
Scriitorilor din România, în şedinţa
din 21 septembrie 2016, a luat în
discuţie proiectele înscrise la Concursul de proiecte culturale al U.S.R. şi a
stabilit următoarele finanţări:
Fundaţia Culturală „Hyperion –
Caiete Botoşănene” Botoşani, pentru
proiectul Premiul Naţional de Poezie
„OPERA OMNIA” pe anul 2016, cu
suma de 7 000 lei;
Aurel Maria Baros, pentru proiectul
Revista literară „PROZA 21”, cu suma
de 5 000 lei;
Ion Lazu, pentru proiectul Şcoli
comunale şi săteşti cu nume de mari
scriitori români, cu suma de 3 000
lei;
George Bogdan şi Horia Gârbea,
pentru proiectul de antologie cu poeţi
din România şi din Republica Moldova
– finanţarea lansării antologiei la
Chişinău.
Noutăţi editoriale
Dincolo de manifestările publice
în sine, foarte reuşite, necesare şi
binevenite cu aerul lor sărbătoresc
(consemnate pe larg în numărul trecut
al revistei noastre), Aniversarea
Coşbuc – 150 de la Bistriţa a fost
marcată în felul cel mai potrivit şi
mai serios cu putinţă: prin apariţia
unor cărţi de sau despre Coşbuc, ceea
ce reprezintă un demers cultural
durabil şi cu şansele cele mai mari
să-l readucă în atenţie şi să-l revitalizeze
pe exponenţialul scriitor clasic. Notăm
aici, spre lauda celor care au făcut
posibilă tipărirea acestor volume,
câteva dintre titlurile editate sau
reeditate cu acest prilej: monumentala
Divina Comedie, tradusă de George
Coşbuc şi comentată de Ramiro Ortiz,
ediţie anastatică, apărută la Editura
Şcoala Ardeleană, sub egida Consiliului
Judeţean Bistriţa-Năsăud; apoi, tot
la Editura Şcoala Ardeleană, o
serie foarte elegantă de volume: Petru
Poantă, Opera lui George Coşbuc,
Andrei Moldovan, George Coşbuc
sau lirismul pragurilor, Gavril Scridon,
Ecouri literare universale în poezia
lui George Coşbuc şi Viaţa lui George
Coşbuc, Andrei Bodiu, George Coşbuc,
monografie, antologie, receptare
critică ; Haraţiu Catalano, Geoge
Coşbuc, contribuţii pedagogice; apoi:
Omagiu lui George Coşbuc cu ocazia
dezvelirii bustului în Năsăud, editori
Daniel Câmpean şi Ion Buzaşi, Editura
Cărţii de Ştiinţă; George Coşbuc în
amintirile contemporanilor, selecţie
de texte, note şi cuvânt înainte de
Al. Husar, Editura Princeps Multimedia,
Iaşi; George Coşbuc în documentele
junimei năsăudene, volum îngrijit de
Adrian Onofreiu şi Ioan Pintea, Editura
Născut Liber; Locuri şi monumente
literare din judeţul Bistriţa-Năsăud,
Editor: Biblioteca Judeţeană „George
Coşbuc” Bistriţa-Năsăud; în fine, un
audio book, George Coşbuc, Balade
şi idile, recitate de Dorel Vişan.
Alte apariţii editoriale recente
Cărţile au viaţa lor. Dintre apariţiile
recente am ales aici trei titluri: un
roman, Luna Zadar de Adrian Alui
Gheorghe (Editura Cartea Românească);
o carte pentru copii (gen în care
scrierile remarcabile, cum e aceasta,
sunt rare): Uimitoarele aventuri ale
lui Făt-Frumos din Lună de Horia
Gârbea, cu ilustraţii de Laura Poantă,
Editura Neuma, Cluj-Napoca; şi un
excelent volum de versuri, Badminton
de Markó Béla, traducere în româneşte
şi note de Kocsis Francisko, publicat
la Editura Curtea Veche, din care
reproducem un fragment de poem:
„Cine ştie unde locuieşte diavolul?/
Te-ai uitat vreodată ochi în ochi/
cu albul fluture-de-varză/ şi ai văzut
iadul/ în ochii bulbucaţi de insectă?/
Cine a spus că diavolul e mare,/ şi
cine a spus că Dumnezeu e mare,
şi cine spune ce-i important,/ şi cine
ne spune ce-i neînsemnat?/ Dintr-un
robinet care nu se închide bine, toată
noaptea/ picură sângele translucid
al lui Cristos/ şi nu poţi adormi, asta-i
întreaga mântuire/ şi la fel nesfârşita
suferinţă…”
Din nou despre membrii
Academiei Române
Pornind de la opiniile exprimate,
într-o postare pe Facebook, de Mircea
Cărtărescu, despre absenţa din
Academia Română a unor importanţi
oameni de cultură, Andrei Pleşu, în
DILEMA VECHE (nr. 656), are şi el
nedumeririle sale şi lista sa de absenţi
fără justificare din Academie. Iat-o:
„Mă bucur că Ileana Mălăncioiu e
membră a Academiei. Dar poate îmi
explică dnii Theodorescu şi Haiduc
de ce Ana Blandiana nu e. Şi dacă
Academia e şi o instituţie pentru
grădinărirea limbii şi culturii române,
unde sunt Şerban Foarţă, Gabriela
Adameşteanu, Mircea Ivănescu,
Nicolae Balotă, Emil Brumaru, Livius
Ciocârlie, Eugen Negrici, Mihai Zamfir,
Paul Cornea? Şi alţii! Fie la «titulari»
şi «corespondenţi», fie, cînd e cazul,
la «post-mortem». Dintre cei din
străinătate, unde sunt Norman Manea,
Herta Müller, Toma Pavel? Eu,
unul nu pricep!” Nici noi. Totuşi, o
observaţie ar fi de făcut privitoare la
spusele domnului Pleşu: când le cere
explicaţii domnilor Theodorescu (n-a
fost niciodată preşedinte al Academiei,
nu este membru al Secţiei de Filologie
şi Literatură!) şi Haiduc (într-adevăr,
fost preşedinte al Academiei!),
editorialistul Dilemei vechi pierde
din vedere că alegerea noilor membri
se face la propunerea secţiilor de
resort: or, preşedintele Secţiei de
Filologie şi Literatură este domnul
Eugen Simion (care a fost, totodată,
vicepreşedintele Academiei şi chiar
preşedinte al acestui for timp de două
mandate şi ceva!). Poate ar trebui
întrebat şi dumnealui. Suntem convinşi
că deţine toate răspunsurile.
