„Un resemnat activ“

Cu Mircea Mihăieş ne întâlnim şi în SUPLIMENTUL DE CULTURĂ (nr. 505, din decembrie 2015), într-un interviu excelent pe care i-l acordă lui Răzvan Chiruţă. Profesorul şi criticul timişorean se dovedeşte a fi în cea mai bună formă intelectuală: vorbeşte despre ce a însemnat proiectul ICR atâta vreme cât s-a aflat el în echipa de conducere a acestei instituţii, despre actualitatea politică, dar şi despre cea scriitoricească, precum şi despre propria activitate literară. În toate subiectele abordate, Mircea Mihăieş demonstrează o capacitate deosebită de a nuanţa şi de a pune în relief ceea ce este esenţial şi, totodată, îşi afirmă simpatiile şi adversităţile tranşant, fără precauţii şi calcule strategice, direct şi argumentat, reuşind să rămână civilizat şi convingător şi în contestaţie. Iată cum sună o schiţă de autoportret a sa: „Totuşi, nu sunt deplin pesimist. Sunt un resemnat activ. Prin ceea ce fac şi scriu încerc să nu mă las prins cu totul în plasa în care deja, parţial, mă aflu. Adică încerc să lupt cu prostia agresivă, indolenţa gureşă, incompetenţa neruşinată, corectitudinea politică şi cecitatea laşă. Faptul că prea mulţi factori de decizie, şi la Bucureşti, şi în capitalele europene, refuză realitatea nu înseamnă că realitatea nu există: cumplită, agresivă şi intolerantă.” Recomandăm textul. Lectură plăcută!

La aniversară

RAMURI marchează împlinirea a 110 de ani de la înfiinţare printr-un număr (12, 2015) foarte bun. Dincolo de rubricile fixe deţinute de Gabriel Coşoveanu, Gabriel Dimisianu, Gheorghe Grigurcu, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, am remarcat câteva ample analize, bine scrise, la cărţi de actualitate: autorii cronicilor sunt Gabriela Gheorghişor, Gabriel Nedelea, Nicolae Panea, Mihai Ghiţulescu, Ştefan Vlăduţescu, adică o parte din echipa redutabilă de critici ai revistei craiovene. Paginile centrale ale revistei îi revin lui Mircea Mihăieş care, sub titlul Cartografie & eros, publică un fragment dintr-o carte ce se anunţă o apariţie-eveniment, eseul său de 1200 de pagini consacrat romanului Ulysses al lui Joyce. De asemenea, e de citit dialogul lui Gabriel Coşoveanu cu profesorul Alberto Castaldini, care a fost ani buni directorul Institutului Italian de Cultură de la Bucureşti. Cu prilejul sărbătoririi preţioasei sale vârste, revista publică o serie de saluturi din partea unor colegi-scriitori: mesajele lor sunt o oglindă a aprecierii de care se bucură această importantă revistă literară românească din partea atâtor reprezentanţi ai breslei literare. Un alt mod, inteligent, prin care redactorii de azi aleg să marcheze momentul aniversar este realizarea unei antologii de poezie: pe de o parte versuri ale poeţilor români importanţi şi pe de altă parte versuri din lirica universală traduse de nume mari, toate, evident, apărute de-a lungul vremii în Ramuri. Văzând cine a publicat în foaia craioveană ne convingem ce tradiţie extraordinară, ce bogăţie, ce patrimoniu are de păstrat, de apărat această revistă!