Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Document:
O sorcovă a anului 1947 de Alex. Ştefănescu


Cicerone Ioniţoiu, pe care îl consider un erou al luptei cu amnezia colectivă (la o vârstă înaintată, grav bolnav, continuă să lucreze la monumentalul Dicţionar al victimelor comunismului) mi-a trimis de la Paris, de sărbători, ca remember, textul unei "sorcove a anului 1947". Textul - politic, satiric şi mai ales tragic, întrucât autoarea lui, Marioara Ianculescu-Manon, din comuna Cârcea, judeţul Dolj, a plătit cu chinuri cumplite, în beciurile Siguranţei de la Craiova, îndrăzneala de a-l fi compus - face parte din arhiva, imensă, ca a unui institut de cercetări, pe care Cicerone Ioniţoiu şi-a alcătuit-o cu tenacitate şi abnegaţie de-a lungul a zeci de ani.
în versuri apare la un moment dat o referire la "Susaikov", iar Cicerone Ioniţoiu, în scrisoarea pe care mi-a adresat-o, îmi explică pe larg cine este acest personaj cu nume rusesc: "Ivan Susaikov, fost fierar într-un sat, a devenit activist în armată şi a parcurs repede toate gradele până la general-locotenent, ajungând comandant al unei divizii de tancuri. Avea o antipatie violentă faţă de oficialităţile occidentale. La 28 februarie 1945, Vîşinski a venit cu Susaikov de la Moscova şi l-a instalat ca şef al secţiei ruseşti din Comisia Aliată de Control din România. Fostul fierar s-a ocupat de jefuirea ţării noastre şi de decimarea armatei. în perioada 1949-1950 a fost rechemat la Moscova şi anchetat, întrucât se bănuia că începuse să se chivernisească şi să aibă deprinderi burgheze. A dispărut în marele infern al lui Stalin."
Reproduc, în continuare, versurile-urare, a căror autoare a fost torturată. Nu înainte de a-i mulţumi lui Cicerone Ioniţoiu pentru impresionantul document pe care ni l-a pus la dispoziţie.


Alex. Ştefănescu

Oaspeţi dragi din ţara asta
Vă miraţi voi cum se poate
Anul nou care ne vine
Să le ştie toate-toate.
Un moment de-aveţi răbdare
Anul nou iată c-apare
Şi-ntr-o slovă oltenească
Ţine mult să vă vorbească.
Eu sunt anul '47,
Nu vreau să vorbesc în şoapte,
Nu înghit minciuna dulce
Ca anul care se duce.
Ia priviţi pe '46
Jerpelit până la oase,
Descălţat şi despuiat
Parcă-i păstrăv afumat.
Cum te-a jupuit Tamara
Dacă nu ţi-ai iubit ţara!
Să cântăm un marş celebru
Marşul omului funebru
Sau mai bine sorcova
S-o cântăm la Moscova.
Sorcova, vesela,
Să te duci la Moscova
Pe Stalin să-l sorcoveşti
Cât mai tare să-l loveşti
Până-i zdrobeşti oasele
Cum ne-a spart el casele,
Până-i rupi picioarele
Cum ne-a rupt ogoarele.
Toţi românii îl iubim
Şi cu toţi îl sorcovim:
Să culeagă în colhoz
Cât culegem noi din boz.
Sorcovică, sorcovea
Du-te-n chip de cucuvea,
Ia pe Colea, ia pe Golea
Şi îi trece peste Bug:
Sunt trei ani de când ne sug.
Să se ducă, ducă-se
Să se-ngroape în URSS.
Să moară tot sindicatul,
Să moară tot "democratul"
Cu Stalin şi Susaikov
Alături de Molotov.
Şi să duci din România
Condoleanţe în Rusia."

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara