În oraşul american spre care şi-au îndreptat paşii la sfârşitul secolului XIX primii ţărani români emigraţi din Ardeal şi care este astăzi în faliment, părăsit de zeci de mii locuitori, s-a dezvoltat, în compensaţie, o viaţă artistică originală şi viguroasă. Protagonişti sunt artişti care n-au părăsit oraşul, profesori, intelectuali idealişti şi ataşaţi de cultura din Michigan. O profesoare de muzică simfonică de la un liceu, care se pensionase, şia reluat lecţiile, atrăgând zeci de elevi care, în loc să bată străzile sau să intre în bande, preferă să înveţe. Un cântăreţ celebru în toată SUA, aflat permanent în turneu, nu ocoleşte Detroit, unde s-a născut. Un plastician a montat în parcul central o expoziţie din obiecte diverse recuperate din şantiere şi ruine. Rămăşiţele marii uzine de automobile Packard, 32 de hectare abandonate cu clădiri delabrate cu tot, au devenit atracţie turistică. Studiouri hollywoodiene au turnat filme care au devenit imediat celebre şi au adus şi mai mulţi curioşi din lumea întreagă în Detroit. Toate astea într-un oraş fără locuri de muncă, cu o administraţie cvasi inexistentă după faliment şi cu o rată record de crime, peste 3300 în deceniul din urmă, de zece ori mai multe decât în Afghanistan, în acelaşi interval de timp.