Sunt binecunoscute relaţiile
literare româno-sârbe şi interesul
pe care literatura noastră îl
stârneşte la sud de Dunăre.
Traducători renumiţi, în frunte
cu Adam Puslojic (dar şi alţii:
regretatul Petre Cârdu, Ileana
Ursu şi Milan Nenadic, Miljurko
Vukadinovic), au oferit în mod constant
cititorilor sârbi volume ale scriitorilor
români, clasici şi contemporani,
deopotrivă, în traduceri de calitate,
care s-au bucurat de ecouri favorabile
în rândul criticii şi al publicului.
Cea mai recentă
apariţie o
constituie
antologia de
literatură română
contemporană,
tradusă şi editată
de Miljurko Vukadinovic,
sub titlul
Knjiga nasred
druma (Cartea
din mijlocul
drumului). Rezultat al îndelungatei
sale experienţe româneşti, ca lector
de limbă sârbă la Universitatea din
Bucureşti, antologia – cuprinzătoare,
ca autori şi generaţii literare reprezentate
– îşi propune să înfăţişeze cititorului
sârb de astăzi un chip verosimil al
literaturii noastre, cu un accent
particular pe poezie.
Antologia, coeditată de Editura
Dinex din Belgrad şi de Biblioteca
„Rade Drainac” din Prokuplj, cu o
copertă aparţinându-i lui Vlad Ciobanu,
este împărţită în trei capitole, fiecare
dintre ele beneficiind de unul sau
mai multe texte de escortă.
Astfel, poezia română de azi e
reprezentată, în antologia lui Miljurko
Vukadinovic, de nume ca: Nichita
Stănescu, Ana Blandiana, Ioan Flora,
Cezar Ivănescu, Gabriel Chifu, Ioan
Es. Pop, Traian T. Coşovei, Mariana
Marin, Angela Marinescu, Alexandru
Muşina, Nichita Danilov, Ion Stratan,
Eugen Suciu, Daniel Bănulescu, Robert
Şerban, Adrian Urmanov, Matei Vişniec.
Este partea cea mai consistentă a
antologiei (175 din 313 pagini) şi se
încheie cu un ciclu aparţinându-i
poetului sloven Tomaž Šalamun, scris
în timpul prezenţei sale în România,
cu ocazia Zilelor şi nopţilor de literatură
de la Neptun.
Romanul este reprezentat doar
de un amplu fragment din Antonia,
de Eugen Uricaru, iar eseul, de
Alex Ştefănescu, Gheorghe Crăciun
şi Gheorghe Bârlea.
Antologia Cartea din mijlocul
drumului se înscrie, astfel, în mersul
firesc al relaţiilor literare românosârbe,
ca încă o dovadă că spaţiile
literare vecine sunt mult mai permeabile
la valorile noastre literare.
