Biografia istoricului şi criticului literar, esteticianului, prozatorului şi memorialistului Mihail Dragomirescu (1868–1942), deşi a fost atent cercetată de câţiva excelenţi istorici literari, conţine, încă, unele necunoscute ce se impun a fi clarificate.

O sursă, importantă, pentru descifrarea unor enigme din itinerariul fizic şi spiritual al profesorului şi teoreticianului literar Mihail Dragomirescu, o constituie paraliteratura.

Mihail Dragomirescu, asemenea magistrului său, Titu Maiorescu, a ţinut, cu o punctualitate occidentală, un Jurnal, începând din anul 1880 şi până în 1942, din care s-au publicat câteva fragmente în revista Manuscriptum.

Astăzi, de asemenea, se mai păstrează în arhive şi biblioteci, publice şi particulare, câteva sute de epistole trimise de Mihail Dragomirescu unor prieteni şi confraţi, ce cuprind informaţii şi precizări de istorie literară şi culturală deosebit de valoroase.

Jurnalul şi corespondenţa trimisă şi cea primită de criticul literar Mihail Dragomirescu se constituie într-o operă de o excepţională valoare memorialistică.

Epistolele trimise istoricului literar I.E. Torouţiu (1888–1953), ce se publică acum, întâia oară, se constituie, de fapt, într-o mărturie elocventă a relaţiilor pe care le avea Mihail Dragomirescu în lumea literară şi culturală de la noi şi din Europa.

*

Bucureşti, 9 ian[uarie] 1914

Domnule Torouţiu, La mine la şcoală1 poţi veni chiar de la 12 ianuarie, numai te previn că condiţiile ce ţi se pot oferi acum din partea administraţiei nu sunt tocmai strălucite.
Te ştiu însă modest şi stăruitor şi aceasta poate în curând să-ţi creeze o situaţie privilegiată în sânul şcolii.
Pentru meditaţiile de seară şi pentru o zi şi jumătate de supraveghere pe săptămână în pension ţi se oferă, deocamdată, casă, masă, spălat şi 30 de lei lunar.
Dacă-ţi convine te rog scrie-mi îndată ca să ştim ce să facem cu locul vacant.
Al d[umi]tale devotat,
Mihail Dragomirescu

*

Rucăr, 13 iulie 1915

Iubite domnule Torouţiu,

Am primit cu multă mulţumire Porunca a IV de Anzengruber2, tradusă de d[umnea]ta, şi am citit-o cu cel mai călduros gând de a-ţi fi plăcut şi folositor.
N-am izbutit, însă, să ajung la nici un rezultat. Piesa lui Anzengruber are defectul de a reprezenta un mediu prea local, iar trăsăturile de caracter general ce le prezintă deosebitele personagii sunt de-o vulgaritate analoagă cu aceea a personagiilor lui Caragiale, cu singura, dar esenţiala deosebire că, pe când scriitorul vienez vrea să o înnobileze printr-o teză rece, moralistă, lipsită de orice poezie, scriitorul român o face prin raza nemuritoare a umorului lui.
E cu neputinţă ca o asemenea dramă să intereseze publicul român, şi mult mai bine ar fi fost, înainte de a te fi apucat de traducerea ei, să fi întrebat pe cineva (în cazul mai rău, chiar pe mine), dacă acea dramă necesită să fie tălmăcită în româneşte sau nu.
Dar, în afară de aceasta, traducerea d[umi]tale este prea calchiată după textul german, şi dialogul românesc la care ajungi este aşa de greoi şi sună atât de ciudat pentru urechea unui bucureştean, că trebuie, în totalitate, refăcut.
Şi în această privinţă te-ai fi putut ajuta de consiliile mele, cum s-au ajutat atâţia alţii, dar e curios cum d[umnea]ta ai văzut în mine numai directorul unei şcoli secundare, iar nicidecum pe criticul care a format de câţiva ani încoace atâţia scriitori.
Nu ţi-o spun aceasta, din jignirea vreunui amor propriu, dar din părerea de rău ce simt pentru munca d[umi]tale pierdută în zadar, când ţi-ar fi fost aşa de uşor s-o întrebuinţezi altfel.
În această privinţă poetul Rotică3 ţi-ar putea da unele dovezi ce nu mai pot fi puse la îndoială.
Oricum ar fi şi oricât de grea lovitură ar fi părerea mea pentru speranţele d[umi]tale, eu zic să nu te dezguşti de calea pe care ai apucat-o, numai caută-ţi o călăuză, dacă n-ai avut-o până acum.
Eu îţi voi fi, ca de altminteri tuturor, totdeauna la dispoziţie.
Cu prietenoasă dragoste,
Mihail Dragomirescu

*

[Bucureşti], 28 dec[embrie] 1940

Dragă domnule Torouţiu, Cu aglomeraţia, care este prin librării, n-am putut reuşi să-mi comand 100 de cărţi de vizită şi plicuri de care aş avea nevoie pentru mulţumiri la felicitări.
O rugasem pe nevastă-mea ca să-ţi spună în ajun de Crăciun, dar se închisese atelierul4. Acum s-ar putea face?
Ţin să te felicit pentru frumosul număr de Crăciun al revistei5, atât de îngrijit şi de bogat, cât şi de articolul6 d[umi]tale frumos, abil şi concentrat.
Amândoi vă dorim, şi d[umi]tale şi daoam]nei Torouţiu7, un an nou bun, cu sănătate şi spor, şi mai ales cu pace.
Mihail Dragomirescu

P.S. Îţi alătur modelul aproximativ al cărţii de vizită. Îţi mulţumesc.

*

[Bucureşti, 1 noiembrie 1942]

Dragă domnule Torouţiu,

Din tot sufletul te felicităm şi eu şi soţia mea pentru gestul8 d[umi]tale atât de frumos românesc.
Aş fi făcut-o prin viu grai, căci nu te-am văzut de mult, dar la vârsta mea fiecare pas contează.
Cu o prietenească strângere de mână,
Mihail Dragomirescu

Note

Originalele acestor epistole, inedite, se găsesc la Biblioteca Academiei Române. Cota
1. Mihail Dragomirescu era director de studii la o Şcoală particulară din Bucureşti, unde I.E. Torouţiu a predat Limba şi literatura română şi germană, iar poetul George Talaz îşi completa studiile alături de prozatorul Ion Dragoslav.
2. Ludwig Anzengruber – Porunca a patra. Tragedie din popor în patru acte. Traducere de Mihai Baciu şi I.E. Torouţiu. [Bucureşti, Tipografia „Lupta” Nicolae Stroilă, 1915], 95 pagini. (Biblioteca Bucovina, nr. 17-19).
3. Gavril Rotică (18881-1952) poet, publicist şi traducător din Bucovina.
4. I.E. Torouţiu era proprietarul şi directorul Tipografiei şi Editurii Bucovina din Bucureşti.
5. Revista Convorbiri literare a fost condusă în răstimpul ianuarie 1939–iulie 1944 de istoricul literar I.E. Torouţiu. Numărul la care se referă Mihail Dragomirescu cuprinde lunile iulie-decembrie 1940.
6. I.E. Torouţiu – La o răspântie istorică în Convorbiri literare, 73, nr. 7-12, iulie-decembrie 1940, p. 615–615.
7. Elvira Torouţiu.
8.Trimiterea se face la o donaţie de 2.000.000 lei pe care I.E. Torouţiu a făcut-o în scopul cumpărării de cărţi pentru spitale.