Bibliografia traducerilor greceşti din literatura română s-a îmbogăţit în toamna lui 2007 cu un titlu de referinţă: prima antologie greacă de lirică românească feminină. Salutara iniţiativă se datorează strădaniilor poetei Grete Tartler, care în anii petrecuţi la Ambasada României din Atena ca ataşat cultural şi-a dorit -şi a reuşit cu prisosinţă - să aducă în atenţia lumii greceşti nume reprezentative şi succese notabile din diverse sectoare ale culturii române.
Unul din roadele palpabile ale acestei dinamice activităţi este şi volumul apărut, într-o frumoasă ţinută grafică, la editura ateniană Alfa, cu sprijinul Colegiului Eleno-Britanic. După un scurt prolog al editorului şi un corpus de scurte note bio-bibliografice (cu accent pe traducerile în antologii sau plachete individuale, realizate în diverse limbi), urmează, în ordinea strict alfabetică a numelor româneşti (nici nu se putea altfel!), selecţiile (între 8 şi 15 poeme) din creaţia celor 12 poete: Ana Blandiana (a doua oară prezentă într-o antologie greacă în acelaşi an), Constanţa Buzea, Magda Cârneci, Nina Cassian, Denisa Comănescu, Daniela Crăsnaru, Carmen Firan, Ioana Ieronim, Monica Săvulescu-Voudouris, Saviana Stănescu, Grete Tartler, Liliana Ursu.
Transpunerea în greacă a unei palete tematice şi stilistice atât de variate, chiar şi în cazul poetelor care aparţin aceleiaşi generaţii, n-a fost deloc o sarcină uşoară, de aceea iniţiatorii şi realizatorii antologiei au tratat problema cu atenţie şi profesionalism. Traducerea propriu-zisă aparţine Sandrei Mihalaki iar "transpunerea poetică" Annei Sotrini, poetă, prozatoare şi regizoare. Câteva poeme au fost traduse şi transpuse de Kostas Kartelias. O mână de ajutor a dat şi iscusitul traducător de poezie Victor Ivanovici.
Interesant a fost şi proiectul care a precedat apariţia antologiei. După un prim spectacol poetic la Teatrul Alekton din Pireu, în 2004, la 4 mai 2006 a avut loc la Patras, capitala culturală europeană a anului, în regia Annei Sotrini, reprezentaţia intitulată "Poezia este femeie", concepută ca un dialog între vocile lirice româneşti şi cele elene.
Într-un scurt "prolog", editorul, după o rapidă trecere în revistă a relaţiilor româno-greceşti, care au şansa, graţie intrării României în Uniunea Europeană, să devină şi mai trainice şi să-şi multiplice direcţiile de acţiune, evocă drumul antologiei de la idee la carte, stăruind, la rându-i, asupra "forţei motrice" a acestui proiect, cum numeşte implicarea poetei Grete Tartler. Pornind de la constatarea că în rafturile libăriilor ateniene traducerile din literatura română sunt mai puţine decât ale celorlalte ţări vecine Greciei, "am hotărât", mărturiseşte editorul, "să aşezăm mica noastră piatră la sporirea prezenţei literare româneşti în Grecia. Desigur, nu-i exclus să fim întrebaţi: Cine se mai interesează astăzi de literatură şi îndeosebi de poezie? Şi câţi vor citi oare poemele poetelor românce? Nu putem, într-adevăr, să răspundem cu certitudine nici să prevedem numărul cititorilor. Putem doar să spunem că volumele de beletristică şi îndeosebi cele de poezie sunt cele mai frumoase lucruri "nefolositoare" pe care putem încă să le "cumpărăm"."
A patra amplă antologie de poezie românească tipărită în Grecia la interval de câteva decenii (cea mai "recentă" datează din deceniul 7 al secolului trecut) rămâne o dovadă grăitoare că, dacă există implicare de ambele părţi, rezultatul este pe măsura eforturilor: un volum elegant, atent tradus, care propune cititorilor din ţara prietenă câteva dintre cele mai percutante voci ale liricii feminine româneşti actuale.
