Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Lecturi la zi:
Mitul si literatura de Luminiţa Marcu




În Mitul si literatura, Silviu Angelescu urmăreste efectele întâlnirii literaturii culte cu mitul sau, în termeni blagieni, relatia dintre cultura majoră si cultura minoră: "Rostul acestor pagini ar fi tocmai acela de a ilustra aspectele unei relatii pe care cultura majoră, prin intermediul literaturii, o păstrează, în formele cele mai diverse, cu o valoare ce apartine culturii minore - mitul."
Pentru a stabili "ce-i datorează literatura mitului", autorul propune o schemă de analiză care ar trebui să urmărească: efectele pătrunderii mitului în sistemul literaturii, antrenarea mitului în procesul literaturii si implicatiile mitului în opera unui scriitor. Termenii "sistem" si "proces" atasati literaturii sunt termeni-cheie în studiul lui Silviu Angelescu. Diferenta dintre ei permite, de exemplu, reluarea teoriilor lui Tzvetan Todorov despre fantastic, fabulos si straniu, într-un capitol special. Todorov opera cu ajutorul celor trei categorii o clasificare în interiorul sistemului literaturii, exemplificând cu texte literare "de oriunde si de oricând". Silviu Angelescu aplică aceste trei concepte, păstrînd caracteristicile stabilite de Todorov în procesul literaturii, "în cazul special al raportului în care intră cu mitul". Adică, fabulosul ar coincide cu o primă etapă a raportului mit-literatură, atunci cînd există o preeminentă a supranaturalului, în Iliada, de exemplu; fantasticul ar corespunde unei a doua etape, în care adevărul mitului este un adevăr "obosit", ca în nuvela lui Caragiale, "La hanul lui Mînjoală"; straniul marchează etapa a treia în care semnificatia mitică e negată de cauzalitatea logică. De la "sistem" la "proces", conceptele lui Todorov devin martorii "degradării" mitului, ai "schimbării de paradigmă". O astfel de schimbare, relevantă pentru trecerea de la cultura traditională la cultura modernă, generează o serie de transferuri. Se poate realiza un transfer de substantă (continutul baladei Mesterul Manole preluat de Blaga), un transfer de formă (dubletele culte ale basmului, legendei, baladei) sau un transfer de procedee (oralitatea care devine din cauza unui mod de creatie traditional, efectul unui anumit stil cult).
Incursiunile teoretice ale studiului merg pînă la problema definirii mitului, eterna provocare a cercetătorilor în domeniu. Desi miza cărtii este alta, colectia în care apare fiind destinată tinerilor, autorul introduce cîteva elemente pentru rezolvarea tensiunilor dintre diversele teorii. Astfel, readucerea în atentia a ritului, ca element complementar al oricărui mit, este, în opinia lui Silviu Angelescu, un factor de clarificare.
Nu este ocolită nici controversata problemă a baladei Miorita, prilej pentru cîteva adnotări interesante la teoria lui Constantin Brăiloiu, din 1946. Atât pentru Miorita, cît si pentru Mesterul Manole, Silviu Angelescu propune o lectură complexă care ar include lectura literară proprie lui Călinescu, si lectura etnologică a lui Mircea Eliade.
Un model de analiză a relatiei dintre mit si literatură îl găsim într-un triptic ilustrativ în care "zburătorul" este privit succesiv ca mit erotic, motiv folcloric si motiv literar. Astfel, "zburătorul" este un personaj foarte persistent, consecvent în descrieri, de la Dimitrie Cantemir până în secolul XX. Este malefic, nocturn, tine de "sacrul murdar" si dezvoltă un complex ritualic adiacent. Motivul este foarte frecvent în literatura populară, în descântece, colinde, balade etc. În literatura cultă, I.Heliade-Rădulescu marchează "o primă incursiune reusită în lumea mitului", urmat de Alecsandri, Eminescu, Cosbuc, Arghezi. Mitul devine astfel "un factor de coerentă în interiorul unei culturi", dar "simpla conectare a unei opere literare la o valoare cum este mitul nu este o garantie a faptului că aceasta va căpăta regim de capodoperă".



Silviu Angelescu, Mitul si literatura, Editura Univers, Colectia Excellens, Bucuresti, 1999, 158 pagini, f. pret.