Două premii de toamnă
Pe 6 noiembrie, cei zece membri ai Academiei Goncourt, cum se numește forul critic ce decernează în fiecare an premiul omonim, s-au întîlnit pentru a-l alege pe laureatul din 2017. Din cei patru autori cîți rămăseseră pe lista scurtă de nominalizări, votul cîștigător s-a îndreptat către Eric Vuillard, 49 de ani, pentru romanul L’ordre du jour (Ordinul de zi), a cărui narațiune îl poartă pe cititor într-o Franță interbelică, a cărei atmosferă se resimte de explozia nazismului la vecinii arieni. Tema conflictului francezogerman e atît de bătătorită că nu știm ce nuanțe insolite a mai putut scoate din ea Eric Vuillard. Oricum, francezii nu se dezmint: nu pierd nici un prilej de a le aminti nemților că odată se credeau posesorii sceptrului hegemonic în Europa, și, în timp ce-i acoperă pe vecini de imputări postbelice, trec sub tăcere slăbiciunea cronică pe care Franța a arătat-o în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, cînd galicii au făcut figura deplorabilă a unui popor labil, lipsit de motivație patriotică, incapabil să opună vreo rezistență marșului german.
Nici al doilea premiu literar ce a fost decernat în aceste zile în Franța nu iese din logica răfuielilor postbelice. E vorba de premiul Renaudot, care a revenit în acest an scriitorului Olivier Guez pentru un roman al cărui titlu vorbește de la sine: La disparition de Josef Mengele. Se vede limpede că modul cel mai sigur de a cîștiga un premiu în Franța e să scrii un roman cu teză, punînd ideologia să țină loc de elocvență stilistică. Și asta în contextul în care Tîrgul de Carte de la Frankfurt a fost deschis de Macron și Merkel, amîndoi politicienii vorbind fără sfială de prietenia verificată în timp dintre cele două țări. Se pare că verificarea e univocă, numai dinspre Berlin spre Paris, dovadă cele două premii de anul acesta din capitala Franței (Goncourt și Renaudot), care consacră, sub masca literaturii, două romane cu teză incriminatoare. Din nou, autonomia esteticului e pusă în paranteze.

Plângere împotriva admiratoarei Realitatea depășește adeseori ficțiunea. Cunoscuta romancieră belgiană Amélie Nothomb (n.1966), autoarea volumelor Uimire și cutremur, Igiena asasinului, Sabotaj din iubire etc., a făcut o plângere la Poliția din Paris împotriva unei admiratoare, pe care a acuzat-o de „hărțuire“ și de „amenințări cu moartea“ în ultimii mai bine de zece ani.
Admiratoarea, în vârstă de 40 de ani, s-a dus cu cei doi copii ai săi la Editura Albin Michel, care publică romanele Améliei Nothomb. Insistenta admiratoare a declarat scriitoarei: „Aștept să devină majori și apoi, mă sinucid în fața ta“. Comentatorul de la „Le Figaro“ compară acest caz cu cel din romanul Misery al lui Stephen King, ecranizat cu ani în urmă. În imagine: Amélie Nothomb.

S-a respectat dorința lui Terry Pratchett Se pare că zece romane nepublicate ale scriitorului englez Terry Pratchett (1948-2015), rege al unor fantezii umoristice, au fost distruse sub un rulou compresor cu vapori.
Încă din 2015, această dorință a autorului fusese făcută publică în „Times“.
Prietenul și biograful său Rob Wilkins a precizat că discul dur (spart conținând creațiile nepublicate ale lui Pratchett) poate fi văzut în toamna aceasta la muzeul din Salisbury, care i-a consacrat lui T. Pratchett o expoziție.

Cinci povestiri inedite ale lui Kurt Vonnegut
În toamna aceasta, editura americană „Seven Stories Press“ a dat publicității culegerea de „Complete Stories“ a lui Kurt Vonnegut (1922-2007). Dintre cele 97 de povestiri din acest volum, cinci sunt inedite. Acestea au fost găsite în arhiva scriitorului de către Dan Wakefiled, redactorul cărții. Povestirile fuseseră scrise pe vremea când Vonnegut lucra la „General Electric“, în calitate de secretar de presă al fratelui său. În timpul zilei, el pregătea comunicatele de presă, iar noaptea crea.
Se știe că una dintre aceste povestri fusese refuzată de revista „The Atlantic“. Agentul literar al lui Vonnegut îl sfătuise s-o păstreze, căci va veni vremea când el va deveni celebru. În imagine: Kurt Vonnegut.

O nouă ecranizare după Jane Austen
La peste 20 de ani de la cea mai celebră versiune a BBC-ului după romanul Mândrie și prejudecată al lui Jane Austen, versiune scrisă pentru micul ecran de către Andrew Davies și avându-l pe Colin Firth în rolul lui Mr. Darcy, iată că societatea britanică de televiziune ITV a declarat recent începerea unei noi ecranizări, în varianta de serial. Scenariul acestui serial aparține scriitoarei și regizoarei Nina Raine, o admiratoare devotată a romanului, dar care nu a văzut niciuna dintre ecranizările precedente, începând din 1938 și terminând cu cea din 2005. Ea a declarat că și-a concentrat atenția asupra "tonurilor întunecate" ale romanului. Filmările au început în Ungaria și în Anglia, serialul urmând a fi gata pentru difuzare în 2020.