Se întoarce Arca lui Noe
Armenia va întreprinde construirea în fața Muntelui Ararat (5.156 m) replica Arcei lui Noe.
La Erevan a fost creată o fundație, având ca deviză „Să construim împreună cu poporul nostru”, cu scopul de a finanța această lucrare istoricăși turistică. Astfel, responsabilii proiectului doresc să facă Armenia mai cunoscută în lume, aceastățară a Bibliei, cu Muntele Ararat (aflat azi pe teritoriul Turciei), loc unde s-ar fi oprit Arca lui Noe. În cazul că s-ar realiza, locul ar deveni o atracție turisticăși culturală internațională.
Conform datelor din Biblie, Arca lui Noe ar fi avut lungimea de 132 m, lărgimea de 22 m și o înălțime de 13,2 m. Această replică, având dimensiunile exacte ale Arcei lui Noe, se va construi din metal și lemn. „Arca trebuie să amintească faptul că leagănul omenirii este în Armenia”, asigură membrii fundației și adaugă: „Situată în Armenia, această Arcă va trebui să atragă întreaga omenire și să devină loc de pelerinaj al tuturor națiunilor planetei”.
În interiorul Arcei lui Noe vor fi instalate 200 de standuri, fiecare reprezentând steagul câte unei țări sau al unui popoor, cu elemente care să amintească de fiecare dintre aceste țări sau națiuni. Pe locul respectiv, se vor construi 40 de camere pentru turiști sau pelerini. În același spațiu, se vor construi un muzeu, o sală de cinema și de spectacole, precum și o bibliotecă. În acest complex, se vor construi totodată săli de conferințe și de recepție.
Consiliul fundației pentru Arca lui Noe este instalat deja la Erevan, fiind prezidat de directorul executiv Martun Harutyunyan.
În imagine: Proiectul viitoarei Arce a lui Noe. (Madelaine Karakașian)

Cheia Muzeului Aznavour
„Aznavour este astăzi o legendă, o legendă vie și această legendă îi aparține nu numai Franței, nu numai Armeniei, ci întregii omeniri”, a spus pe 1 iunie la Muzeul Charles Aznavour din Erevan președintele armean Serge Sarksyan.Acesta i-a remis marelui artist franco-armean cheia Muzeului care îi poartă numele, în timpul unei ceremonii emoționante (în imagine).
Charles Aznavour s-a aflat recent în Armenia, unde a fost sărbătorit pentru cei 93 de ani ai săi și pentru a asista la botezul fiului său Nicolas (n.1977), conform ritului armean, la Mănăstirea Tatev, monument arhitectonic ce datează din secolul al XIV-lea. Cu prilejul prezenței sale la Erevan, Charles Aznavour a asistat și la premiera baletului La Bohème, inspirat din această celebră melodie a sa, precum și din altele aparținând creației sale. Spectacolul a avut loc pe scena Teatrului Academic de Operăși Balet „Al Spendiarian” din capitala armeană. (M.K.)

Cum trece timpul...
Pe 5 iunie 1967, la Editura Sudamericana din Buenos Aires, apărea Un veac de singurătate. Cei 50 de ani care au trecut de atunci au ridicat romanul pe piedestalul unei notorietăți planetare. Dacă ar fi să adunăm laolaltă pe cei care au citit de-a lungul timpului romanul, am obține o țară a cărei populație s-ar număra printre primele 20 din lume. Nu puține au fost vocile care au decretat capodopera ca fiind Don Quijote-le literaturii sudamericane. Alții, mai puțin entuziaști, au văzut în carte o alegorie reușită a istoriei Columbiei, dar nimic mai mult. Oricum, ce rămîne după jumătate de veac de la Veacul de singurătate e talentul cu care Gabriel García Màrquez a dat neverosimilului o tentă credibilă, împingînd narațiunea spre acea graniță subțire dintre fantezie și realitate cînd nu mai știi bine ce este aievea și ce este scornit sub pretext de literatură. Ne întrebăm doar dacă nepoții celor care aveau atunci vîrsta adolescenței mai citesc cu același nesaț cartea scriitorului columbian. Există o solitudine în care nimeresc pînăși capodoperele, în ciuda valorii lor.

Surprize livrești
Trăim vremuri ciudate: în timp ce limbile clasice dispar din învățămîntul occidental, best-seller-uri care au încîntat de-a lungul deceniilor publicul încep să fie traduse în… latină. Nu, nu e nici o greșeală, scriitori mai mult sau mai puțin clasici, precum John Tolkien sau Jane Austen, trăiesc o a doua posteritate în limba lui Vergiliu. De curînd agenția de carte Amazon a pus în circulație Hobbit-ul lui Tolkien în variantă latină, în traducerea lui Mark Walker. De aceeași renaștere în lingua franca are parte romanul Mîndrie și prejudecată semnat de Jane Austen. Nici nu știi cum să reacționezi: să te bucuri că limba latină mai are cititori (deși nu îndrăznim să ne întrebăm cît de mare poate fi numărul celor care gustă aventurile din Stăpînul inelelor în graiul lui Horațiu) sau să te crucești de avatarurile prin care trece lumea cărților? Habent sua fata libelli își adeverește sensul, mai ales că literele sînt chiar latinești.