Operă şi gastronomie la Festivalul de la Akko
Festivalul de Operă de la Akko (Israel)
are demult renumele de a fi singurul
festival muzical din lume care
găzduieşte reprezentaţii în trei situri
de patrimoniu mondial: Masada, Baia
Sultanului din Ierusalim şi Sala Cavalerilor
din Palatul din Acra.
Anul acesta, festivalul va adăuga o
nouă dimensiune „cocteilului” de muzică
şi patrimoniu cultural: gastronomia.
Împreună cu Ozrot Hagalil (organizaţie
nonprofit, care promovează frumuseţile
naturale şi tezaurul cultural din regiunea
Galileei de Vest), festivalul propune
spectatorilor, pe lângă seri de operă
în spaţii cu încărcătură culturală şi
istorică, itinerarii turistico-gastronomice
în regiune. Acestea includ vizite la
fermele şi pensiunile agro-turistice din
Galileea – renumite atât pentru produsele
din carne, cât şi pentru lactate –,
demonstraţii gastronomice ale unor
bucătari renumiţi şi degustări de vinuri
la producătorii din regiune. Feluri locale
(pita druză umplută cu carne tocată
de miel, humus cu chimichurri ş.a.),
deserturi internaţionale, brânzeturi
ecologice din lapte de capră, fructe şi,
bineînţeles, vinuri locale facilitează
cunoaşterea oamenilor şi a destinaţiilor
turistice.
Cât priveşte festivalul muzical propriuzis,
el va propune, între altele, două
spectacole inovatoare: o montare deosebită
a Nunţii lui Figaro, de Mozart, semnată
de tânărul regizor Itay Tiran, şi o versiune
musical a basmului Cenuşăreasa.
Iată că nu este nevoie de frunzuliţe
freudiene şi de sume colosale pentru
a promova turismul. Cultura şi imaginaţia
unor oameni dedicaţi pot crea pachete
foarte atrăgătoare, care să combine
relaxarea, descoperirea de noi destinaţii
şi evenimentul cultural. O lecţie şi pentru
autorităţile noastre, care nu înţeleg,
adesea, ce avantaje economice poate
aduce cultura, dacă este susţinută şi
protejată.
Târgul Internaţional de Carte de la Belgrad,
la cea de-a 60-a ediţie
Între 25 octombrie şi 1 noiembrie
are loc la Belgrad cea de-a 60-a ediţie
a Târgului Internaţional de Carte.
Înfiinţat în 1956, în plin proces
de deschidere internaţională a fostei
Iugoslavii, Târgul de Carte de la Belgrad
a fost timp de trei decenii cel mai mare
târg de profil din estul Europei. Perioada
de vârf a fost cea dintre 1970 şi 1990,
când a găzduit mari edituri occidentale,
scriitori laureaţi ai Premiului Nobel şi
dezbateri incitante despre literatură şi
politică, în spiritul liberal care a caracterizat
viaţa publică din fosta Iugoslavie.
După 1990, din cauza războaielor civile
şi a embargourilor care au lovit Serbia,
Târgul a intrat într-un lent declin, accentuat
şi de prăbuşirea nivelului cultural general,
similară celei din ţara noastră. Chiar dacă
a rămas un târg foarte mare, cu prezenţă
internaţională permanentă şi de bună
calitate, în primii ani de după răsturnarea
lui Slobodan Miloševic, manifestarea
îşi pierduse strălucirea şi apăruseră chiar
dubii cu privire la viitorul ei.
Din fericire, Târgul Internaţional de
Carte, în organizarea unei echipe întinerite,
şi-a regăsit în ultimii ani cadenţa,
s-a deschis din nou către editurile din
Europa şi din lume şi îşi construieşte,
încetul cu încetul, o identitate comercială
şi culturală nouă. Ediţia de anul acesta
– la care România revine după cinci
ani de absenţă – se anunţă a fi cea mai
reuşită din ultimul deceniu şi jumătate,
atât ca număr de expozanţi, cât şi ca
evenimente.
La această ediţie jubiliară, invitatul
de onoare este Rusia. De asemenea, în
cadrul Târgului vor fi găzduite alte câteva
evenimente conexe, cum ar fi o primă
Conferinţă Internaţională a Ziariştilor,
un Târg Internaţional de Carte şi Materiale
Didactice şi un Târg al Educaţiei.
Împreună, acestea vor da o nouă dimensiune
acestei manifestări tradiţionale,
pusă, la ediţia jubiliară, sub semnul unei
întrebări incomode, care circumscrie
condiţia culturii în lumea de azi: „Ce-ar
fi fost dacă n-ar fi fost?”.
