Un nou muzeu la Washington D.C.
În toamna aceasta, la Washington
D.C. s-a inaugurat un muzeu care
redă istoria Statelor Unite, privită
din punctul de vedere afro-american.
Prezentat într-o clădire proiectată
de arhitectul britanic David Adjaye,
Muzeul Naţional al Istoriei şi Culturii
Afro-Americane oferă vizitatorilor
săi o bogată călătorie educaţională
printr-o perioadă a istoriei americane,
pe cât de înspăimântătoare, pe atât
de fascinantă, trecând de la epoca
sclaviei, prin mişcarea pentru drepturi
civile, şi până în zilele noastre.
În imagine: Noul muzeu din capitala
americană.
Expoziţii Parks şi Abbot la Berlin
Până la 4 decembrie, la Galeria c/o din Berlin este expusă o selecţie dintre
creaţiile marelui artist-fotograf american Gordon Parks (1912-2006) care,
pe de o parte, a realizat cele mai grăitoare reportaje despre mişcarea
pentru drepturi civile, iar pe de altă parte, cele mai elegante imagini
ale modei pentru revista „Vogue”.
Totodată, la Martin Gropius Bau sunt expuse lucrări ale fotografei americane
Berenice Abbott (1898-1991), una dintre cele mai influente femei-fotograf
din secolul al XX-lea, cunoscută pentru fotografiile în alb-negru ale arhitecturii
din New York şi ale designului urban al anilor treizeci.
În imagine: O fotografie de Gordon Parks.
Expoziţie la Düsseldorf
Cu aproape o jumătate de secol
în urmă, Konrad Fischer – împreună
cu soţia sa Dorothée – au deschis
o galerie de artă la Düsseldorf,
care a devenit foarte repede un punct
de reper internaţional al artei
contemporane.
În toamna aceasta s-a deschis
expoziţia „Wolke & Kristal” (Nor şi
cristal), care poate fi vizitată până la
8 ianuarie 2017.
Expoziţia este deschisă la
Kunstsammlung Nord rhein-Westfalen
şi conţine Artă Conceptuală şi Minimalsim
care reprezintă un complement decisiv
la colecţia de pictură de după război
din SUA, deţinută deja de Kunstsammlung.
Ea prezintă capodopere ale conceptului
despre artă al Colecţiei Fischer, incluzând
lucrtări de Sol LeWitt, Jackson Pollack,
Robert Rauschenberg, Andy Warhol
şi ale altor artişti.
Feluri de exil
Vineri, 19 noiembrie, la Casa
Literaturii din Berlin, în faţa unui
public numeros, Herta Müller a
dat expresie unei idei ce multor
germani le merge la inimă: înfiinţarea
unui muzeu al exilului nemţesc.
Laureata Premiului Nobel şi-a întărit
opinia amintind că de curînd statul
german a cumpărat casa din Los
Angeles în care Thomas Mann a locuit
în anii în care a stat departe de
ţară. Şi cum cazul lui e doar o picătură
dintr-un ocean, un muzeu ar reuşi
să adune, bucată cu bucată, istoriile
particulare ale nemţilor siliţi să trăiască
printre străini. Ideea a fost aplaudată
de mulţi, divergenţele apărînd în clipa
în care participanţii au încercat să
precizeze la care interval istoric se
referă: doar la exilul celor plecaţi din
Germania în timpul nazismului? Cum
rămîne atunci cu refugiaţii ajunşi
în RFG din fosta RDG, ca să nu mai
pomenim de milioanele de germani
care, imediat după Al Doilea Război
Mondial, au fost alungaţi din Polonia,
Cehia sau Slovacia, în cursul unora
dintre cele mai masive epurări etnice
din secolul al XX-lea. În final, majoritatea
a pledat pentru un sens mai larg al
noţiunii de exil, pentru a nu da naştere
unor frustrări inutile tocmai în cazul
unui muzeu care, în ultimă instanţă,
slujeşte memoria colectivă.
Juriu jignit
Bob Dylan pune răbdarea suedezilor la încercare. După ce timp de 12
zile nu a dat nici un semn de viaţă după decernarea Premiului Nobel
pentru Literatură, cîntăreţul pop s-a declarat onorat de distincţia primită,
ca apoi să anunţe că nu poate participa la festivitatea de decernare, care,
potrivit tradiţei are loc pe 10 decembrie în fiecare an. Dylan şi-a motivat
absenţa invocînd treburi mai importante, reacţia juriului nelăsîndu-se aşteptată:
membrii lui s-au declarat profund jiginiţi de reacţia laureatului, dar, dînd
dovadă de multă diplomaţie, au amînat festivitatea pentru luna ianuarie,
cu speranţa ca măcar atunci, cîntăreţul, rupîndu-se de la îndeletnicirile
presante, să-şi găsească puţin timp pentru a lua parte la un fleac de ceremonie
precum atribuirea Nobelului. Vom trăi şi vom vedea.
