Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

 
Martha Bibescu - Însemnări 1915 de Vasile Zincenco


28 martie, Duminica Floriilor
Regele şFerdinandţvine să-şi petreacă după-amiaza la Mogoşoaia. He says: "I have seen Pau, Paget and von der Goltz. The Dardanelles will resist." 1)
Turcii au o armată de două sute cincizeci de mii de oameni gata de luptă. De unde să-i iei pe cei trei sute de mii de care ar fi nevoie ca să-i învingi? De-asta sînt atît de supăraţi pe Grecia.
Regele spune: "Ce greu e să trebuie să minţi!"
Să tragă sabia nu este pentru el o simplă imagine. I-am privit într-o zi arma de aproape. Poartă spada de infanterie germană de pe vremea cînd a fost făcut ofiţer în curtea unei cazărmi prusace, la Potsdam.
Thomson: - We have been friends to the Turks, and they ought to know better as they are much more civilised than the Germans, and have a much longer tradiţion. 2) Şi mai spune: "It is not for honour, not for Belgium neutrality, not for civilisation, it is because we are fed up with Germany and want to knock her down (sic)." 3) Îţi face bine să-l auzi vorbind.


Luni, 29 martie


Vizită la bătrîna regină în vechiul ei palat. Mica viperă cu ochi albaştri, prima doamnă a reginei, doamna Mavrogheni. Regina Elisabeta spune: - Acest război va face să progreseze ştiinţele oculte. Cine n-o să vrea să vorbească cu morţii? Cum să nu vrea o mamă care-şi va fi pierdut cei şase fii să facă spiritism? Lumea va vrea să trăiască cu morţii. Crede că România ar trebui să rămînă neutră fiindcă le-a sacrificat (sic) zeilor răzbunători ce avea ea mai bun şi mai scump, pe regele Carol. Biata femeie! Trăieşte în iluzia recunoştinţei publice. Are un suflet mare şi, deşi e nemţoaică, mărturiseşte că nemţii încep să se simtă slăbiţi. Îi ameninţă Nemesis. Regina are o explicaţie curioasă. Fiindcă, în 1866, Prusia a deposedat Danemarca, mai slabă, de Schleswig şi de Holstein, Nemesis s-a manifestat în persoana a trei fete, fiicele bătrînului rege Christian4), monarhul deposedat, care au devenit, una, Alexandra, regină a Angliei, a doua, Maria, împărăteasă a Rusiei, şi a treia, ducesă de Braunchweig (Hanovra confiscată de Prusia). Sînt cele trei Nemesis care şi-au crescut copiii în ură faţă de Prusia. E bizar felul în care această bătrînă, în vălurile ei de văduvă, cu părul alb ca zăpada şi faţa roşie, parcă sculptată în şuncă, prooroceşte şi pare să prezică distrugerea Germaniei întemeindu-se pe dogma antică a reversibilităţii vinilor.


Marţi, 30 martie


Mogoşoaia pe ploaie. Garoafele gotice din fier forjat. Grădinarul englez Funge.
Thomson, venit în vizită, inspectează serele ca şi cum ar fi un regiment. În faţa garoafei Mikado, care e mov, spune doar: "A nice colour for socks." 5)
Dineu cu Czernin.


Comarnic, miercuri, 31 martie


"Dar de cel ce se va lepăda de mine înaintea oamenilor mă voi lepăda şi eu înaintea Tatălui meu care este în ceruri" (Evanghelia).
Argument 6):
- Englezii nu riscă nimic.
- Ba da. Dar sînt stoici şi stăpîni pe ei. Majoritatea celor pe care-i întîlnim au pierdut un frate, un fiu, un ginere, un prieten. În fiecare zi, un vas de-al lor este scufundat, iar cine cunoaşte orgoliul britanic şi pasiunea englezilor pentru vasele lor înţelege că, de fiecare dată, e ca şi cum ar pierde un tată sau un fiu. Ei rămîn nobili. Nu se plîng. Nu înjură, nu caută să mintă ca să se îmbărbăteze. E istoria lui Le Bon cu scheletul. Şi eu am un schelet înăuntru, numai că nu se vede. Unul dintre ei caută efectul moral. Aduce un cap al lui Wilhelm al II-lea din ceară, perfect imitat, ca să fie plimbat pe dinaintea tranşeelor. Împăratul lor făcut prizonier, decapitat în vîrful unei suliţi, şi iată-i pe nemţi învinşi!
Isvolski spunea: "Cînd îmi voi fi pus semnătura pe tratatul care va dezmembra Austria (dezmembrare pe care o doresc şi la care voi fi contribuit), voi avea totuşi impresia că am spart un bibelou vechi ca să-l înlocuiesc cu ceva din pitchpin." Pitchpin-ul sînt românii, sîrbii, cehii etc...
La jocul bileţelelor cu familia regală, întrebări şi răspunsuri: "Care este cea mai trecătoare plăcere?" Răspund: "Să pierzi Belgradul." Căsătoria. Margareta7) vrea să se mărite cu un kaki. Doreşte să-l întreb pe Emanuel dacă este posibil. Acesta răspunde:"Acum toţi kakii sînt pe front, cît despre cei care vor pleca abia la toamnă, nu se ştie dacă vor trece înapoi Canalul Mînecii. Asta n-ar fi nimic, dar nu se ştie dacă nu-l vor trece înapoi fragmentar, ceea ce ar fi îngrozitor chiar dacă "eticheta inimii" te-ar face să spui: "I love you better now."8)".


Joi, 1 aprilie


Joia mare. Depresiune, furtună.
Plimbare cu Thomson la Mogoşoaia.
Slujba zilei: "Suferă şi moare pentru că ne iubeşte."
Suferă nu dintr-o nevoie demnă de compasiune, ci dintr-o putere plină de milostenie. Moare, şi voinţa lui e cea care-l face să moară, iar nu violenţa oamenilor, căci, dacă ar fi vrut, n-ar fi suferit nimic.

Vineri, 2 aprilie


Vinerea mare.
Czernin îmi dă vestea bombardării Verdun-ului. Doamna Zufall tremură pentru Alphonse Perruchot.9) Şi-l zugrăveşte la Verdun încrucişînd spada cu Kronprinzul, nas în nas, într-o luptă în doi.
Tocmai au sosit la Dardanele nouăsprezece batalioane. Întăririle. În sfîrşit! "Unde e pîinea? Unde e vinul? le întrebau pe mamele lor victimele nevinovate ce cădeau pe străzi ca rănite de moarte şi îşi dădeau sufletul în braţele mamelor lor."10)
"Am văzut corturile din Etiopia ridicîndu-se ca să pedepsească nelegiuirea."11)


3 aprilie, Sîmbăta mare


Oh, voi fi moartea ta! Înviere.
Doamne! Fie ca toată lumea să-şi dorească să creadă în fiecare zi în mîntuirea Ta, ca atîţia care cad să vrea să creadă că vor cădea ca să se ridice, "să nu fie de tot", cum ziceam noi în jocurile noastre de copii, George12) şi cu mine. Isopul, unde este isopul, ca să fie înmuiat în sînge?13)
"Şi, după lege, aproape toate se curăţesc cu sînge, iar fără vărsare de sînge nu se dă iertare."14).
Czernin îmi spunea seara: "Ea vrea o provincie."



4 aprilie, Duminica Paştelui


Ploaia, înfăţişarea aşezată pe care o are prima primăvară. Ordinea începutului. Stînjeneii în ordine de bătaie.
Czernin. Convoiul german care a sărit în aer.
Buftea 15).
Depeşă a reginei.
Depeşele şi scrisorile bietului micuţ.
"Şezi la dreapta Mea pînă ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale" (Evanghelia16).)


Luni, 5 aprilie


Ce dovedeşte asta dacă nu faptul că, pe cel mai mare cîmp de luptă din lume nişte femei au strîns arme ca să le folosească împotriva altor femei? Tot ce avea ea, tot ce-i era de trebuinţă, biata văduvă din Scriptură.
La dineu, Blondel, Poklevski, grecii, Dissescu17), Constantin18). Nimic.


Marţi, 6 aprilie


Mogoşoaia. O vreme divină.
Îi vorbesc lui Dissescu la dejun despre plan. Czernin vine la cină.


Miercuri, 7 aprilie


Pe mare. Războiul naval. Bărcile de pescuit norvegiene. Vasele pescarilor. Semne radio-telegrafice, lansare de fum. Coloana de fum a sacrificiului făcut de Abel care este dreaptă şi cea a lui Cain care pluteşte deasupra solului. Amiralitatea engleză anunţă: "Orice vas de pescuit care se va apropia va fi scufundat." Machierea vaselor.
Von der Goltz paşă.
Un neamţ nu se împiedică de un lucru atît de mic.
Istoria cu bucăţica de zahăr povestită de Barbu. Un dopaj. O picătură de eter ca să-i ameţească. Atacul francez în Champagne.
- Curios, prinţul Iusupov, celălalt fin al prinţesei Lobanov, a povestit acelaşi lucru despre nemţi în Polonia.
Cum să nu te baţi? Voi sînteţi! Nu, voi sînteţi! Plouă cu acuzaţii şi, în acelaşi timp, cu lovituri.


Joi, 8 aprilie


Scrisoare din Abbeville19).
Iubire.
Mogoşoaia.
Incidentele de la Vallandova. Comitagiii bulgari îi atacă pe sîrbi.


Vineri, 9 aprilie


Regina la Mogoşoaia. Explică de ce vrea Anglia intrarea în război a Bulgariei şi a României. Să nu i se dea Constantinopolul Rusiei.
Czernin s-a dus să-l prevină pe Brătianu că se vor da lupte în Moldova.
Seara, Czernin mă anunţă: "Ruşii au trecut Prutul." Austrieci în Basarabia.
La rubrica "vapoare dispărute", citesc veşti private dar sigure din Bagdad, datate 7 aprilie, care spun că o barcă turcească cu motor a deschis focul pe Eufrat asupra unei mari canoniere engleze dotate cu piese grele de artilerie. Douăzeci de obuze au atins canoniera, care doar cu greu s-a putut retrage. Se bănuieşte că a suferit pierderi mari. (Minerva, ziar germanofil vîndut de Grigore Cantacuzino, soţul Didinei20).)
Comunicat francez din 7 aprilie: în pădurea Ally şi în pădurea Brûlé am făcut din nou cîteva progrese, ca şi în pădurea Leprêtre.
Eu care ştiu atît de bine ce se găseşte în aceste păduri într-o zi de şapte aprilie: anemone Sylvie, flori de usturoi sălbatic!


Sîmbătă, 10 aprilie


Îl vei iubi pe Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima, din tot sufletul, din toate puterile.21)
Cîţi nu spun ca bătrînul Domn Gustave Schlumberger22): "Să nu-mi daţi veşti proaste, că nu le suport." Miss Chatfield23) nu suportă ca Anglia să nu aibă în acelaşi timp toate calităţile contradictorii. Ea n-a putut niciodată să aleagă între altruism şi egoism. Le vrea pe amîndouă.
Conversaţie cu Anica despre fratele ei cel mai mic care a dezertat (ardelean).
- E aici, în camera mea.
Ce surpriză! Avem mereu în casă cîţiva invitaţi pe care nu-i cunoaştem.


Duminică, 11 aprilie

"Şi Eu îl voi învia în ziua de apoi" (Evanghelia după Ioan).
Florica, Brătienii.
Ce-aţi făcut în timpul Terorii24)? Abatele Sieyès25): "Am trăit." "Pe voi lumea nu vă poate urî, dar pe Mine Mă urăşte pentru că mărturisesc despre ea că lucrările ei sînt rele. Voi duceţi-vă la sărbătoare. Eu merg la sărbătoarea aceasta" (Evanghelia după Ioan).
Trupele generalului d'Amade26) au debarcat la Rombh. Soldaţii francezi sînt din nou trimişi în Egipt.



Luni, 12 aprilie


Claude Anet. Bulgaria marşează, spune el. Încă unul.
Aviaţie. Austriecii deţin recordul mondial de înălţime. Ei fug pe sus.
Nemţii luptă împotriva lumii.
Istoria nobilă şi patetică a rusului.
O să spun o prostie. Nu poţi învinge pămîntul. Rusia este pămîntul.
Anglia este apa. Franţa este spiritul. Nu poţi învinge nici spiritul, nici apa, nici pămîntul, şi este adevărat.


Marţi, 13 aprilie


Să iei Parisul, să iei Londra. Dar nu aşa. O femeie poate să facă asta, ea singură. Să fie vedeta Parisului, vedeta Londrei. Iei vaporul, iei trenul.27)
Ce proşti sînt bărbaţii!



(Din volumul Jurnal1915, în curs de apariţie la Editura Compania)
1) Spune: "I-am văzut pe Pau, Paget şi von der Goltz. Dardanelele or să reziste" (în limba engleză în text). Colmar, baron von der Goltz (1843-1916), general şi scriitor german. A fost însărcinat cu reorganizarea armatei turceşti (1893). Între 1915 şi 1916 a comandat armatele I şi a VI-a otomane.
2) Am fost prieteni cu turcii, iar ei ar trebui să ştie mai bine pentru că sînt mult mai civilizaţi decît nemţii, au o tradiţie mult mai îndelungată (în limba engleză în text).
3) Nu pentru onoare, pentru neutralitatea Belgiei, nu pentru civilizaţie, ci pentru că ne-am săturat de Germania şi vrem s-o doborîm (în limba engleză în text).
4) Christian al IX-lea (1818-1906), regele Danemarcei (1863-1906). A pierdut ducatele Schleswig şi Holstein (1864) în urma unui conflict cu Austria şi Prusia - "războiul ducatelor" şi a dus o politică matrimonială ce i-a adus porecla de "socrul Europei".
5) O culoare potrivită pentru şosete (în limba engleză în text).
6) În original, argument. Scriind într-o atmosferă "saturată" de limba engleză, Martha Bibescu putea da însă cuvîntului (cu formă identică) sensul englezesc de "polemică, dezbatere", sens susţinut de altfel de urmarea textului.
7) Margareta Eugenia Lahovary (1897-1918), sora preferată a Marthei Bibescu.
8) Te iubesc mai mult acum (în limba engleză în text).
9) Alphonse Perruchot, valet francez al familiei Bibescu.
10) Parafrază la Plîngerile lui Ieremia 2, 12.
11) Parafrază la Iezechiel 30, 4.
12) George Lahovary (1884-1892), unicul frate al Marthei Bibescu, mort la 8 ani de febră tifoidă. Îl va evoca în romanul său Le Perroquet vert (1924) sub numele de Alexandr (Saşa).
13) Aluzie la Ieşirea 12, 22.
14) Evrei 9, 22.
15) La Buftea se afla reşedinţa familiei Ştirbey.
16) Versetul 1 din Psalmul 109, citat în Matei 22, 44, Marcu 12, 36 (în următoarele rînduri din Jurnal, Martha Bibescu se gîndeşte la văduva sărmană care contribuie cu un gologan la vistierie, pomenită în Marcu 12, 42-44) şi Luca 20, 42-43.
17) Constantin C. Dissescu (1854-1932), jurist şi om politic conservator, ministrul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice (1906-1907, 1912-1914).
18) Mihai-Constantin Brâncoveanu (1875-?), diplomat. A fondat, la Paris, revista La Renaissance latine (1902-1904). Fratele Annei de Noailles.
19) De la Charles-Louis de Beauvau-Craon.
20) Grigore Cantacuzino (1872-1930), om politic, ministru, primar al Bucureştilor, germanofil; Alexandrina (Didina) Cantacuzino, născută Palady (1881-1944), preşedinta Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române.
21) Deuteronomul 10, 12.
22) Gustave Schlumberger (1844-1920), bizantinolog şi arheolog francez.
23) Miss Chatfield, zisă Chatty, guvernantă britanică a Valentinei, fiica Marthei Bibescu. Aceasta o va evoca, sub numele de Miss Pitts, în romanul său Izvor, ţara sălciilor (Plon, Paris, 1923), tradus în limba română de Anca-Maria Christodorescu (Ed. Compania, Bucureşti, 2000).
24) Teroarea: nume dat dictaturii iacobine din timpul Revoluţiei franceze (august 1792-iulie 1794), cînd se estimează că au fost executate 42 000 de persoane.
25) Emmanuel Joseph Sieyès, zis abatele Sieyès (1748-1836), om politic francez. Monarhist constituţional, a fost el însuşi unul din inspiratorii Terorii în măsura în care susţinea că voinţa generală trebuie să prevaleze asupra formelor constituţionale.
26) Albert d'Amade (1856-?), general francez. Membru al Consiliului Superior de Război (1914), este numit, în noiembrie 1914, în fruntea detaşamentului francez care a luat parte la expediţia din Dardanele, condusă de englezi.
27) Remarca Marthei Bibescu e inspirată de folosirea nepotrivită, denotînd infatuare, a verbului prendre pentru a desemna cucerirea unui mare oraş (prendre Paris, prendre Londres); acesta nu poate fi "luat" aşa cum "luăm" vaporul sau trenul.