Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Păcatele Limbii:
"Maşini supărate" de Rodica Zafiu


Un cîmp semantic în care e de aşteptat ca în limbajul familiar-argotic al tinerilor să apară noi formaţii expresive este cel al automobilului: obiect de interes (chiar pasionat) şi sursă de prestigiu - tratat deci cu un inevitabil adaos de subiectivitate. La nivelul cel mai general (fără a coborî aşadar în descrierea componentelor sau a performanţelor particulare) maşina e supusă unei evaluări în care se manifestă anumite preferinţe lexicale expresive. Opoziţia maşină (foarte) bună / (foarte) proastă se exprimă azi, în registrul stilistic pomenit, ca opoziţie între maşina adevărată, bengoasă, supărată şi cea rablagită (rablă, jaf). Enumerarea e desigur parţială - dar cred că respectă tendinţele statistice ale uzului.
Inovaţiile mai interesante mi se par cele din din sfera aprecierii pozitive. Evident, adevărat nu e prin nimic specific aplicării la maşini: în limbajul tineresc contemporan, e de câţiva ani termenul la modă pentru judecata pozitivă asupra muzicii, hainelor, persoanelor etc. Cu referire la maşini, adjectivul e cu siguranţă folosit foarte frecvent, chiar în scris: "Când o să-ţi fluture unul cheile unui apartament şi ale unei maşini adevărate, vei uita promisiunile" (arhiva on-line Cotidianul, 2000 - reportaj); "O maşină adevărată ar fi poate Toyota, dar nici măcar nu pot spera la aşa ceva..." (arhiva Orizont, 2000 - interviu); "Cu banii aceştia oriunde altundeva cu excepţia Turciei nu poţi cumpăra o maşină adevărată" (arhiva Autostrada, nr. 33); "Auto design - Cele mai adevărate maşini realizate pînă acum. Capodopere în materie, cărţi de vizită ale unor prestigioşi designeri în materie" (anunţ publicitar în Internet) etc.
Nici bengos nu e un termen absolut specific; caracterul său argotic e mai marcat, cel puţin pentru că i se poate recunoaşte relativ uşor originea, ca derivat din benga, înregistrat chiar de DEX, provenit dintr-o denumire ţigănească a dracului (de unde şi prezenţa în imprecaţii); bengos e deci un perfect sinonim al adjectivului drăcos, cu conotaţii suplimentar-exotice, dar cu aceeaşi tendinţă spre utilizare pozitivă, cu valoare admirativă. Îl găsim adesea în mesajele informale din Internet - "cel mai bengos site pe care l-atzi văzut"; "proiectul CALATORUL este mai bengos"; "Discuţii în general despre jocuri. Care vi se pare mai bengos, care e nashpa de tot şi merită aruncat" (am păstrat parţial ortografia originalelor); în unele contexte nici nu se mai poate substitui cu drăcos: "Du-te, măi pecingine, la magazinele alea bengoase şi nu mai veni aci să strici vadu'!" (arhiva Cotidianul 2001 - reportaj). Constatăm, în orice caz, o asociere frecventă a adjectivului cu substantivul maşina: "maşinile "bengoase" s-au transformat într-un simbol al virilităţii" (Evenimentul zilei = EZ 2486, 2000, 1); "Accesul ambulanţelor este împiedicat de maşinile "bengoase" ale "şmecherilor" de pe litoral" (EZ 2482, 2000, 2).; "organele de cercetare au văzut trei maşini "bengoase" care staţionau" (Curierul Naţional 2978, 2000). În ultimul context apare şi superlativul familiar la modă - alt mijloc actual de a indica valoarea automobilului: "El şi-a întins antenele şi a aflat că în localitate au apărut nişte "maşini de maşini"". Bengos e un exemplu pentru tendinţa lingvistică, de mult observată, de a folosi "dezagreabilul ca mijloc de întărire".
Aceeaşi tendinţă se reflectă de fapt şi în evoluţia semantică a adjectivului (de origine participială) supărat. Dicţionarul de cuvinte recente (ed. a II-a) al Floricăi Dimitrescu înregistrează sintagma muzică supărată, din argoul tinerilor, ilustrând-o cu un enunţ oral şi cu un citat din revista 22, din 1994; referirea la o "muzică dură" poate sugera o explicaţie a evoluţiei semantice, plasabilă totuşi în contextul mai larg al negativului expresiv (grozav, teribil, "groaznic de bun"), ca şi în cel al valorilor adolescentine (modelul "tînărului rebel"). În orice caz, sînt supărate şi maşinile (altă sugestie a evoluţiei semantice, oarecum personificatoare, priveşte faptul că o maşină bună trebuie să fie rapidă, puternică, energică...), cum o atestă o serie de citate actuale: "Nu lipsesc, de asemeni, nici maşinile sau jeep-urile "supărate"" (EZ 1863, 1998, 2); "Au venit să-i cumpere leacurile oameni grei, cu maşini supărate" (EZ 2308, 2000, 3).