Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Păcatele Limbii:
Listare de Rodica Zafiu

Verbul a lista nu este înregistrat în DEX, dar se foloseşte tot mai mult în ultima vreme, cu sensuri mai mult sau mai puţin tehnice; de aceea a şi fost cuprins în noul DOOM, alături de listare. Dintre semnificaţiile înrudite ale verbului, unele - "a organiza într-o listă"; "a pune pe listă"; "a înşira" - sînt cît se poate de transparente, pentru că stabilesc o legătură directă şi evidentă cu substantivul listă, care în română e un împrumut din secolul al XIX-lea din franceză (fr. liste, provenit din italienescul lista, cuvînt de origine germanică; înrudite sînt şi engl. list, germ. Liste). De altfel, dacă n-am şti că există în engleză verbul to list, iar în franceză lister şi că terminologia tehnică e mai ales împrumutată, am putea crede că a lista este format chiar în română, fără model străin.

Una dintre specializările actuale ale verbului a lista (şi ale numelui de acţiune listare) apare curent în limbajul financiar, cu referire la înregistrarea la bursă: "Scutiri de taxe pentru companiile care se listează"; "Conducerea Bursei a hotărât scutirea de la plata tarifelor de procesare şi admitere la tranzacţionare a companiilor care vor încheia procesul de listare pe piaţă până la sfârşitul anului" (Ziarul financiar, 22.06.2006); "Transelectrica îşi listează acţiunile la bursa de valori" (Antena3.ro) etc. Foarte frecvent apare a lista în limbajul operării pe calculator şi al administrării şi utilizării paginilor de internet: aici dispunerea informaţiei în liste e în genere uşoară, automatizată, realizabilă printr-o singură comandă: "pentru a lista toate anunţurile dintr-o anumită categorie sau subcategorie căutaţi fără nici un cuvânt de căutare" (cluj4all.com); "foloseşte acest filtru pentru a lista numai autovehiculele cu transmisie manuală" (volvocars.ro). De altfel, comenzile apar uneori indicate şi în engleză, confirmîndu-se astfel sursa terminologică: "Oricând puteţi vedea ce cărţi aţi adăugat folosind,List My Items" în menu" (ivyco.com). Mai rare sînt utilizările cu sens larg: "la finele Turneului de Fotbal de Iarnă, Comitetul Organizatoric s-a reunit în martie 2004 cu scopul de a fixa obiectivele şi pentru a lista paşii ce trebuiau făcuţi" (aprosperarii.org). În legătură cu programele informatizate, există anumite diferenţieri semantice în funcţie de faptul că accentul cade fie pe înregistrarea într-o listă (,Adresa Premium este opţiunea de listare a unei adrese în ŤCarnetul de adreseť Cluj.info, ce oferă un plus de vizibilitate la un preţ foarte avantajos", cluj.info;,Delincvenţii sexuali, listaţi", directnews.ro), fie pe afişarea listei pe un ecran (,Listează toate produsele", cofetariaalice.ro,; "Puteţi preseta televizorul pentru a lista canalele favorite pe ecran", ro.commercial).

În fine, sensul care nu mai e deloc transparent în română şi care - ciudăţenie a uzului ! - se răspîndeşte tot mai mult este cel prin care a lista devine sinonim cu a printa şi a imprima: a fixa un text sau o imagine virtuală pe suport de hîrtie. Se pare că termenul computeristic englez listing, folosit pentru afişarea şi vizualizarea unor programe, s-a specializat parţial pentru punerea lor în formă "tipărită"; în orice caz, dicţionarele franţuzeşti înregistrează verbul lister cu acest sens, îl consideră o creaţie franceză şi îl recomandă implicit uzului. Nu-mi dau seama dacă utilizarea actuală din română se datorează mai curînd sursei franceze, celei engleze sau unei preferinţe de dezvoltare internă; în orice caz, se constată o folosire deosebit de intensă a termenilor a lista, listare, listat, atît în texte de specialitate, cît şi în jurnalism şi în uzul curent. În indicaţii tehnice putem găsi reprezentat întreg cîmpul semantic; pentru instrument apar sinonimele printer şi imprimantă, iar pentru acţiune - a lista şi tipărire: "numărul de pagini listate cu un printer"; "câte pagini a listat un anumit utilizator, pe ce hârtie a listat (normală, folie, glossy etc.), pe ce imprimante a listat şi cât a costat această tipărire". În presă, termenul e atestat deja de cîţiva ani: "a realizat falsurile la computerul personal, le-a scanat şi listat pe o imprimantă color" (Evenimentul zilei, 8.01.1999); "Alexandru a recunoscut că el a confecţionat bancnotele pe calculator şi le-a listat pe o imprimantă color după care le-a plasat mai multor persoane" (ib., 2.03.2002); "omul şi-a listat afişele la imprimanta pe care o are acasă" (ib., 9.06.2004 ).

Ca şi în alte cazuri, evoluţiile lingvistice se dovedesc a fi foarte departe de tendinţa noastră de a le explica raţional, prin nevoia de economie şi evitarea ambiguităţii; dimpotrivă, constatăm că un cuvînt îşi impune prezenţa deşi existau deja altele, mai vechi şi mai noi, cu acelaşi sens: a printa, a imprima, a tipări. Desigur, dacă am fi în faţa unei posibilităţi de alegere, fiecăruia dintre verbe i s-ar putea aduce unele obiecţii: a tipări e impropriu (nu se mai foloseşte tiparul), a imprima e polisemantic şi deci ambiguu, a printa e un anglicism prea evident. Cu ce ar fi însă mai bun, în această competiţie, a lista? Mi se pare cel mai puţin fericit din întreaga serie: e un cuvînt polisematic cu sens înşelător, în contrast cu etimologia transparentă, cu ideea de listă (dacă un text pe hîrtie mai poate duce cu gîndul la listă, listarea unei imagini e aproape o contradicţie în termeni!). Ei bine, succesul verbului a lista (cu sensul "a printa") nu pare să ţină cont de asemenea întemeiate obiecţii.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara