Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Limba română în lume de Rodica Zafiu


De curînd (între 28 şi 30 octombrie), Facultatea de Litere din Bucureşti - prin Andra Vasilescu, coordonatoarea unui proiect în domeniul predării limbii române ca limbă străină - şi Institutul Cultural Român au organizat colocviul Limba română în lume - comunicare, cercetare, export cultural. Participanţii din ţară au reprezentat instituţii implicate în difuzarea limbii şi culturii române (Universitatea din Bucureşti, Institutul Cultural Român, Institutul Limbii Române, Institutul de Lingvistică, Uniunea Latină, Ministerul Afacerilor Externe: Ioan Pânzaru, Liviu Papadima, Horia-Roman Patapievici, Sorin Alexandrescu, Dan Horia Mazilu, Marius Sala, Diana Turconi, Monica Joiţa), sau au utilizat experienţa unor contacte culturale şi de predare a românei ca limbă străină, (Mircea Vasilescu, Gheorghe Doca, Maria Aldea, Elena Platon, Camelia Dragomir, Mihaela Albu, Teodora Irinescu şi alţii). Semnificativă a fost prezenţa a numeroşi participanţi - profesori şi traducători - din străinătate, mai ales din Italia, Germania, din ţările Europei Centrale şi de Est.

S-a vorbit în zilele colocviului (de către profesorii italieni Marco Cugno, Bruno Mazzoni, Roberto Scagno) despre strategiile cunoaşterii literaturii române în lume, prin traduceri şi alte manifestări culturale, dar şi despre peripeţiile catedrelor de română, în condiţiile reformei universitare (Alexandra Sora şi Ioana Scherf din Germania; Teresa Ferro din Italia). }ările din fostul bloc estic nu par să piardă tradiţiile legăturilor, ale cercetărilor şi ale catedrelor de română (Jana Palenikova, Slovacia, Jiri Felix, Cehia); în alte locuri apropiate s-au creat instituţii de învăţămînt noi (Apostolos Patelakis, Grecia). Probleme speciale pun, desigur, zonele unde româna e limbă minoritară (despre situaţia din Ucraina au vorbit Sergiy Luchkanyn şi Natalia Stratanovska, despre Timocul Sârbesc - Sorin Miuţi). Complicată din punct de vedere politic rămâne desigur situaţia din Republica Moldova (Elena Constantinovici, Liliana Nicolaescu-Onofrei); se pare totuşi că modernizarea lipsită de complexe şi profesionalismul metodelor produc şi acolo mai mult decît propaganda naţionalistă, cîştigînd prestigiu şi eficacitate.

Profesorul Horst Klein (din Germania) a prezentat rolul românei în proiectul Eurocom - de învăţare simultană a limbilor romanice; Liana Pop a vorbit despre alinierea românei ca limbă străină la politica lingvistică europeană, iar un grup de lucru la Facultatea de Litere din Bucureşti - Andra Vasilescu, Oana Chelaru Murăruş, Camelia Uşurelu şi Dana Niculescu - a prezentat noi instrumente de predare a limbii române: teste, dialoguri, proiectul unui nou manual.

Din păcate, la întîlnirile de acest fel timpul nu pare sufiecient pentru a discuta detaşat şi academic metode şi strategii didactice: obstacolele concrete sînt prea numerose, aşa că rezultatul e adesea un discurs exasperat în faţa unor indiferenţe şi neglijenţe instituţionale. Se pare că tot nu se ştie foarte clar cine şi unde predă româna în lume: date necesare nu din vreo nostalgie sau manie a centralizării, ci pentru a putea furniza informaţii şi materiale auxiliare celor interesaţi. Probabil că mulţi funcţionari nici nu-şi pot imagina proporţiile fenomenului: există universităţi la care româna este studiată, fie şi pentru un singur an, de zeci de studenţi; nu par să realizeze că - doar aparent nesemnificativ - numărul acestora începe să conteze atunci cînd ei se transformă în consumatori de cărţi şi spectacole, în punţi de legătură între culturi. O situaţie supărătoare e şi absenţa unor instrumente moderne de învăţare a limbii. Manualele mai vechi, foarte corecte din punctul de vedere al conţinutului gramatical, erau marcate de clişeizarea ideologică a textelor (frumuseţile României, luminoase apartamente de bloc, optimiste conversaţii la cantină etc.); în plus, ele vizau un anume tip - intensiv - de ore şi studenţi. Oricum, tendinţele actuale în învăţarea limbilor străine impun conversaţii, situaţii cît mai autentice, dezvoltarea capacităţilor comunicative, nu descifrare filologică de texte. Scepticii sau ignoranţii ar trebui să înţeleagă că nu numai intrarea în Uniunea Europeană, dar chiar şi valul de imigraţie românească, zecile de mii de familii strămutate în Occidentul Europei creează noi probleme şi interese lingvistice, pentru care e nevoie de proiecte de perspectivă. Colocviul de la sfîrşitul lui octombrie pare a fi un semn foarte bun în această direcţie.

La cîteva zile după colocviu, Universitatea din Bucureşti a decernat profesorului Marco Cugno din Torino, în semn de preţuire pentru întreaga sa activitate didactică, ştiinţifică şi de traducător, dedicată răspîndirii limbii şi literaturii române în Italia, titlul de Profesor Honoris Causa. A fost ocazia pentru o minunată prelegere despre Arghezi, dar şi pentru o impresionantă manifestare de admiraţie şi simpatie din partea sălii.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara