Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Lecturi la zi:
Jocul cu imaginarul de Iulia Popovici


Apărută în urmă cu doi ani la o prestigioasă editură franceză şi transformată deja în curs universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, lucrarea lui Lucian Boia este prima încercare de sistematizare a unui domeniu fără contururi precise şi într-o permanentă mişcare - al imaginarului, încercare ce se loveşte încă de la început de zidul compact al confuziei de termeni şi preocupări. într-adevăr, pentru a putea vorbi de imaginar, autorul trebuie mai întâi să-l delimiteze strict şi de istoria mentalităţilor, şi de antropologie (structurală sau postmodernă), şi abia apoi să-i stabilească nu atât o definiţie, cât un mecanism de funcţionare; optând pentru aurita cale de mijloc între tendinţele divergente ale structuraliştilor atemporali (şi antiistorici) ca Jilber Durand şi cele ale istoricilor "progresişti" ca celebrul medievist Jacques Le Goff, Lucian Boia vorbeşte despre o singură construcţie cu nivele diferite: arhetipuri, modele şi manifestările lor specifice: Panta rhei, dar Nimic nou sub soare.
Pendulând între universal şi particular, căutând întotdeauna să găsească în lumea de lângă el avatare ale miturilor mai vechi sau mai noi, culegător asiduu de mărturii orale, cititor de literatură proastă şi amator de benzi desenate şi filme de consum (mai semnificative pentru domeniul său decât operele de valoare), istoricul imaginarului pare la un moment dat mai curând un persoanaj exotic decât om de ştiinţă serios.
Şi totuşi, miza istoriei imaginarului este una foarte importantă în aceeaşi măsură în care e importantă înţelegerea mecanismului de funcţionare a lumii ca proiecţie a credinţelor şi prejudecăţilor celor ce trăiesc în ea.
Cu atât mai interesant se dovedeşte acest demers dacă avem în vedere că lucrarea lui Lucian Boia se opreşte, printre altele, la cel puţin trei teme ce-au ocupat (sau mai ocupă încă) spaţiul public autohton: statul-naţiune, Europa unită şi identitatea comunism-nazism. Iar contrastul între pasiunile vindicative ale apărătorilor autohtoni ai eternităţii naţiunii române şi tonul neutru şi motivat al istoricului susţinând inventarea naţiunii şi a unităţii europene ce vine să-i ia locul nu poate naşte decât ironie.
Acestea nu sunt însă decât unele dintre temele imaginarului abordate de cunoscutul istoric român în ultima sa apariţie de la Humanitas; ele au făcut deja subiectul unor abordări mai amănunţite: alteritatea (Entre l'Ange et la Bête. Le mythe de l'Homme différent de L'Antiquité è nos jours), milenarismele şi apocalipsul (Sfârşitul lumii. O istorie fără sfârşit), spaţiul cosmic (L'Exploration imaginaire de l'espace), imaginarul istoric (Jocul cu trecutul), miturile politice (Mitologia ştiinţifică a comunismului, Istorie şi mit în conştiinţa românească). Imaginarul ştiinţific face şi el obiectul unei analize fascinante prin chiar scopul său - adevărul ştiinţific al unei epoci nu se confundă întotdeauna cu dreptatea ştiinţei (ca să-l parafrazez pe Faulkner). Feminitatea, lumile imaginare, Infernul şi Paradisul (unde linia urmată este în principal cea a Analelor, însă cu largi extrapolări în imaginarul contemporan), religiile politice şi contramiturile îşi dau întâlnire în această carte fără însă a-şi epuiza potenţialul de interes. Şi aceasta pentru că autorul nu-şi propune să dea o istorie propriu-zisă a imaginarului, ci un argument în favoarea unor abordări cât mai sistematizate în domeniu, o tot mai întinsă recunoaştere internaţională.
Editura Humanitas, cea care a mai publicat până acum o parte dintre lucrările lui Lucian Boia, îşi dovedeşte şi de data aceasta excelenţa, în primul rând prin iniţiativa sa şi apoi prin condiţiile grafice de apariţie a volumului; cu atât mai mult sunt regretabile scăpările din traducerea Tatianei Mochi, mare amatoare de calcuri după franceză (vulgarisation, exclavage, splendeur, nouvelle) şi care face în câteva situaţii dovada unor scăpări de bună limbă românească.


Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, trad. Tatiana Mochi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2000, 230 p., 69.000 lei.