Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Păcatele Limbii:
Interjecţii de Rodica Zafiu

Interjecţiile constituie, se ştie, partea cea mai puţin fixată a vocabularului oricărei limbi. Tipice pentru oralitate, semnalele afective sau pragmatice sunt instabile atăt în formă (adesea contează mai ales intonaţia lor), căt şi ăn conţinutul semantic sau ăn funcţia comunicativă. E normal deci ca dicţionarele să ănregistreze relativ puţine interjecţii. Scrisul standard utilizează un număr limitat; cel deschis spre oralitate e ănsă mult mai permisiv şi ăi furnizează lingvistului un material interesant. Am pomenit altă dată de interjecţiile şi onomatopeele benzilor desenate; am mai vorbit despre interjecţiile de adresare (mă, măi, bă, fă, bre etc.), a căror mulţime şi specializare socio-lingvistică e o trăsătură specifică românei. Mă opresc acum asupra cătorva exemple jurnalistice din ultimii ani, care ilustrează uzul frecvent şi inovativ al interjecţiei ăn româna actuală.

Într-un articol, de exemplu, repetiţia subliniată a unei exclamaţii amestecănd nemulţumire şi resemnare e ănsoţită de variaţia interjecţiilor - deh " eh " hăm " hei -, sugerănd de fiecare dată o uşoară modificare a tonului: "Deh, România, mi-am zis. (...) Asta-i România, mi-am zis. (...) Eh, România, mi-am zis. (...) Hăm, România... (...) Hei, asta-i România, mi-am zis... (...) Deh, România, mi-am zis... " (EZ = Evenimentul zilei, 3517, 2003, 5). Trebuie să observăm că forma deh nici nu este cuprinsă ăn DEX (ăn care găsim doar interjecţia de, cu variantele dă şi dec). Nu e clar ăn ce măsură e folosită azi cu o pronunţie care să corespundă ortografiei (cred că de multe ori cei care o scriu nu pronunţă pe h, acesta marcănd cel mult o aspiraţie finală); e greu de spus dacă grafia ar putea fi una de ămprumut (există deh ăn italiană, unde h final e o simplă convenţie grafică, dar e puţin probabilă o influenţă directă asupra românei). Oricum, deh apărea la Budai-Deleanu (ăn replicile lui Parpangel): "Deh! vină-m, drag suflete "; "Deh, Romică,-aşteaptă! ". Astăzi e destul de frecvent, fiind folosit ăn contextele normale pentru interjecţia de: forma cu h (sau menţinerea ei) s-ar putea datora şi influenţei grafiei (şi pronunţării) altor interjecţii (ah, oh), ca şi nevoii de a o diferenţia de prepoziţia de (deşi contextele celor două elemente sănt clar diferite). Oricum, exemplele actuale sănt numeroase, ăn presă: "Deh, amăndoi au acum familii, copii... " (EZ 3361, 2003, 9); "această aniversare, fără caviar, că deh, famelie mare, renumeraţie după buget " (EZ 2.12.1999); "e şi filozofie despre care poţi zice "deh, ce dulce naivitate " " (Formula As, 440, 2000) şi ăn internet: "i se ănchină tot amărâtul cu respect că deh! are şi limbutza veninoasă " (FRL = Forum România Liberă - 15.03.2002).

Eh, ăn schimb, există ăn DEX, ca intrare separată, alături de e şi ei. Nu se dau indicaţii de pronunţare; din această absenţă ar trebui să deducem (dar lucrul e ăndoielnic) că h final se pronunţă: "Cin " ţi-a zis că păine fără muncă, eh? " (EZ 10.02.2000). În cazul lui eh e mult mai probabil să fie vorba de modele străine (interjecţii cu forma grafică eh " dar cu pronunţii diferite - există ăn franceză şi ăn engleză) şi de funcţia de diferenţiere. În fine, alături de o interjecţie mai bine fixată ăn limbă (hei), ăn textul citat apărea şi o ilustrare a oscilaţiilor ăn transcrierea unor sunete particulare, absente din sistemul articulatoriu al limbii: grafia hăm (DEX: hm) e o aproximare ăn notarea unui sunet nazal rostit cu gura ănchisă şi marcănd neăncrederea. Un alt caz de interjecţie nefixată definitiv ăn scris e ilustrată ăn exemplul: "nu s-a putut abţine să nu exclame. "Defectele lui Pepe. ăhă... " " (Monitorul de Bucureşti, 151, 2001, 9). Chiar interjecţiile aparent stabile suferă modificări: "Huă, duceţi-vă la muncă " (EZ 3546, 2003, 2; ăn DEX: huo).

Apar zone de variaţie, ăn scris, ăn repetarea unor litere pentru a indica lungirea sunetului: "valeuuuu, oameni buni, stimaţi telespectatori, dragi cetăţeni, din motive de exprimare, ăntrerupem aici emisia, e posibil să ne mai vedem şi mâine seară, pentru că altfel, nici nu ştiţi ce pierdeţi... Zdrang! Auuuu! " (VL = Viaţa Liberă, 3733, 2002, 1); "huoooo, nu-ţi este ruşine, domnule, de cei care te-au votat? " (VL 3733, 2002); "sssstttt, oameni buni, am revenit ăn direct " (VL 3733, 2002); "Eiiii, la noi p-acilea să caută matirial di construcţii " (FRL 18.03.2002).

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara