Numărul curent: 52

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

 
Inedite de Florenţa Albu


Aniversare

Tu doamnă
Iarnă a iernii
vin spre tine
purtându-mi inima în palmă
oferindu-ţi-o

inima
un bulgăraş de gheaţă înflorind
sub ochiul tău
la suflul tău
cu flori de gheaţă înflorindu-mă

tu iarna mea
întâmpinându-mă la capăt
însingurato ceremonioaso!

Versuri negre

înşir la zile negre - versuri negre.
Porumbe vinete fac gura pungă
amară - acră
fruct de vară crudă
- ţi se întinde zilnic
porţioara otrăvită
hrana - medicamentul - doza

faci ochi în zori cu gustul ei în vintre
cu panica urcându-ţi în gâtlej aduni de la o zi la alta
frica/ greaţa
spaima desăvârşindu-şi opera.

Auzi, istoria îşi poartă târnurile
pe străzi în suflete
în burţi gravide.

Chiar şi-n poezia care-şi varsă la
rigole
visele avortate
Feţi - Urâţi.

Timp exterminator grăbeşte!
Cât mai avem pământ să ne
îngroape
cât încăpem acolo încă
unii cu alţii - unii peste alţii

cât nu ne-ncăierăm şi-acolo
pentru-acest din urmă drept -
locşorul în pământ!

Cântec de toamnă

Pentru Lori
Trec păsări pe cer
oftează pământul de toamnă
armonică strânsă - întinsă
câmpia
aer prăfos nostalgii
mierliţa bolnavă
într-un cântec uitat.

Mănânc pepene verde
cocoşul - creasta lui roşie
dulcele - dulcea copilărie.

Vine pe drumul subţire
printre bostăni şi bozii
sfânta Marie mică
desculţă prin bozii.

Câmpie - sufletul meu
într-o armonică
strânsă - întinsă în vânt

,,mierliţa când e bolnavă
vine cucul şi mi-o întreabă
ce ţi-e ţie, soro dragă?"
,,...ce ţi-e ţie, soro dragă?"

Poeme

Poeme - mai visăm eliberări
crezuri iubiri
pe limba sfântă-a poeziei
când lumea îşi petrece
se leapădă de noi
şi se petrece dincolo de noi
pe când poeţii obosesc să spună
adevăruri
pe limba utopiei - poeziei.

Când dincolo e haos
tristeţe necuvântătoare
nici plâns să mântuie
păcatul de a fi
de-a nu fi

- numai poeţi - poeme obosite
cuvântând
pe limba sfânta-a poeziei
tot adevăruri - spaime
pământeşti.

Icoană

Parcă m-afund în moarte
parcă
mă sorcovesc copiii
din lumea ceea-laltă
parcă e ziua albă de mai ieri
flori dalbe
flori de măr

şi mama iese-n prag
şi îmi miroasă
a ger a cozonaci de-acasă

şi moartea-i Evă
pururea mireasa-n
icoana de acasă

şi ne-adunăm pe plaiul-rai
cu mărul dulce de acasă
şi suntem toţi acolo ninşi - ferice
florile dalbe - flori de măr.

Decembrie

Năvală dau anii -
barbarii luând în copite
zăpada!
Decembrie mă îmbracă
în alb în alburi
geroase - mireasă.
Ce vreme târzie se-aude
vuind viscolind -
Domnul Nord mă alege
îmi aruncă pe creştet zăbranic
văl de mireasă
ninsă - aleasă
un troian de iubire
mă găteşte
mă strânge-n zidire.