Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Păcatele Limbii:
Iarăşi despre referate de Rodica Zafiu


Am mai vorbit, în această rubrică, despre site-urile româneşti cu referate şi eseuri, folosite - se pare - destul de frecvent de elevi. Alături de adresele deja existente, care îşi menţin un număr ridicat de vizitatori, apar mereu altele noi. Oferta de texte rămîne totuşi destul de redusă, repetitivă şi bazată pe colaborarea benevolă a beneficiarilor. "Referatele" nu par să fie revăzute de nici un ochi critic şi didactic, care să îndrepte erorile de ortografie, numele greşite, afirmaţiile aberante. Pericolul de înşelăciune - aflat la baza fenomenului - este astfel contracarat de lipsa de valoare a majorităţii produselor: nu văd cum textele oferite pentru temele de limba şi literatura română ar putea să asigure utilizatorilor altceva decît note mici şi foarte mici. în schimb, este destul de mare riscul răspîndirii de erori: pentru că autoritatea textului tipărit se poate transmite (nemotivat) şi celui virtual, şi pentru că textele electronice pot fi copiate mecanic, fără efortul minimal al rescrierii. De fapt, multe dintre compoziţiile în cauză lasă să li se întrevadă originea: sînt aduse pe ecranul computerului notiţe luate în cursul orei de şcoală sau de meditaţii, scrise în grabă după dictarea profesorului şi apoi dactilografiate într-o manieră la fel de neglijentă. Ele ilustrează, de aceea, toate gafele oralităţii transpuse fără ezitări în scris.
Unul dintre subiectele specific lingvistice ale programei şcolare de liceu - "Originea şi evoluţia limbii române" - este tratat în Internet în cîteva variante, reproduse fără modificări în mai multe site-uri de referate. Lectura textelor oferă o cantitate impresionantă de greşeli banale, din toate categoriile, dintre cele care se pot de altfel culege din lucrările şcolare şi în afara "suportului informatic". Frecvente sînt greşelile de ortografie şi de acord ("textul dacic ce n-i s-a păstrat"; "un rol important în procesul de romanizare la avut oraşele"), omiterea sau folosirea aberantă a virgulei. Prin consemnarea după dictare sau prin descifrarea notiţelor scrise de mînă se produc false interpretări, pe care o simplă revizie atentă la înţeles le-ar fi putut imediat îndrepta: absurditatea coordonării "au avut urmări foarte importante în istoria românilor şi a limbilor", de pildă, se explică prin interpretarea greşită a ultimului segment din frază: "şi a limbii lor". Tema lingvistică presupune informaţii de specialitate şi denumiri necunoscute "referenţilor", care le deformează la întîmplare. Sînt supuse unui asemenea tratament cuvintele comune - substantive, adjective etc.: "dalmaca (dispărută azi, s-a vorbit pe coasta de răsărit a Adriaticii)" (= dalmata); "Biserica a constituit pentru toate popoarele o pâlghe a puterii în statul feudal" (= pîrghie); "au lăsat populaţia daco-romană fără apărare în faţa goţilor, vizigoţilor, hunilor, gepizilor. Aceste neamuri erau normale (călătoresc)" (= nomade). Şi etimologiile prezintă un risc mare de alterare a cuvintelor citate ca sursă: "botez (din baptism)", "înger (din duiangelus)" etc. Dramatică e mai cu seamă deformarea numelor proprii: Augus Trebonium Laurean, Kappadacia, Monte Squien (autorul Scrisorilor persane!), Antim Ivirneanu, Inochendie Micu Kelin, Nepotul lui Romian (roman de Diderot!), "călugării Macabrie, Azarie, Eftinie" ş.a.m.d. Chiar dacă într-unele dintre exemplele citate e vorba doar de erori de dactilografiere (de "tastare"), punerea lor în circulaţie prin texte care încurajează copierea şi absenţa verificării e la fel de gravă.

Merită amintite, oricum, şi formulările cele mai comice, în care o întorsătură de frază stîngace sau prost înţeleasă devine o veritabilă parodie involuntară a dogmelor subiectului tratat: "De aici facem afirmaţia pertinentă ce aparţine numai poporului nostru şi anume: "Noi ne-am născut creştini", nu am fost ca alte popoare."; "în secolul al VII-lea Europa este călcată de barbarii care sunt toţi de rasă galbenă"; "în mintea poporului s-au imprimat cuvinte latine ce n-au mai putut fi scoase din gândirea lor"...

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara