Joi, seara, pe 12 noiembrie, la
Galeria AnnArt, din Bucureşti,
strada Paris nr. 39, a avut loc
vernisajul expoziţiei de grafică
şi pictură a artistului Ştefan Câlţia
„Grădini pentru Dinu Pillat”. Expoziţia
este deschisă între 12 noiembrie şi
30 decembrie şi poate fi vizitată de
luni pânã sâmbãtã între orele 11-19.
În cele două luminoase şi elegante
încăperi ale Galeriei, aflatã la parterul
unei vile de altădată, pictorul a creat
pentru vizitatori un spaţiu privilegiat
de reculegere şi de taină. Astfel, chiar
de la intrare, privirea se ridică pe un
tablou de mari dimensiuni înfăţişând
un colţ de pădure cu trunchiurile
rarefiate de un abur învăluitor, iar
centrul pânzei e străbătut de fulgerul
unui drum către cer. Din stânga se
înalţă un înger care pare a cânta
dintr-un tulnic subţire ca un fir de
aur. Înaintând, vizitatorul observă la
mijlocul încăperii o masă îngustă şi
lungă de lemn, aparţinând artistului,
o masă pe care se află un vas de
cositor, plin cu tufănele, veghind
pozele lui Dinu Pillat şi ale familiei
sale. Pe peretele din stânga mesei,
e aşezată o friză cu păsări din alte
lumi. În colţul din dreapta al mesei,
se observă o plachetă pe care se poate
citi Exerciţii de supravieţuire, traduceri
din Rilke de Dinu Pillat1. în spatele
mesei, chiar la mijloc, e pus un scaun
cu spătarul înalt, acoperit cu un şal
în culori stinse, E scaunul pe care nu
se va aşeza nimeni, deoarece e scaunul
oaspetelui nevăzut, invitat de pictor
în expoziţie. Dincolo de peretele din
fund, în nişele unei alveole, atârnă
de sus 5 fâşii subţiri de calc fixate pe
sticlă. Pe ele sunt desenate în linii
subţiri negre şi roşii cruci stilizate,
elemente decorative amintind motivele
ornamentale ale ştergarelor şi
maramelor ţărăneşti. În acest spaţiu
îngust, ascuns, artistul a închipuit
astfel un altar...
După ce a coborât pe toată lungimea
orizontală a acestei mese, privirea
se ridică din nou pentru a contempla
troiţa, iradierea luminii imateriale
pe ondularea pământului din tabloul
de deasupra. S-a gândit oare Ştefan
Câlţia că o asemenea dispunere în
spaţiul primei încăperi îl va îndemna
pe vizitator să-şi facă semnul crucii
cu ochii?
În a doua încăpere, pe peretele
din faţă, sunt dispuse 16 mici tablouri
lucrate în tuş pe hârtie japoneză,
înfăţişând variantele iniţiatice ale
unor grădini unde înfloresc peştii,
îngeri, ape, vegetaţia celestă fiind
străbătută de drumuri care formează
şerpuiri, labirinturi, suiri şi coborâri
de gânduri-rugăciuni. Pe pereţii laterali
sunt aşezate picturi mari ale unor
grădini mai de aproape, în culori vii,
păzite de duhul venit de departe. Este
tot ce am putut vedea până să vină
lumea invitată la vernisaj.
Într-o jumătate de oră, spaţiul alb
ca de chilie al expoziţiei s-a umplut
de vizitatorii care, sosind în număr
atât de mare, au făcut încăperile
aproape irespirabile, într-un târziu,
Gabriela Massaci, directoarea Galeriei,
i-a chemat pe prezentatori, aşezându-i
într-un semicerc, şi a moderat cu
eleganţã discuţia, în faţa publicului
care fremăta în aşteptare. Curatorul
Patricia Bădulescu, poeta Ileana
Mălăncioiu, scriitorul Horia-Roman
Patapievici şi criticul literar Anca
Manolescu au vorbit despre personalitatea
lui Dinu Pillat şi despre miraculoasa
întâlnire dintre sufletul lui şi pictorul
Ştefan Câlţia. Solicitată să spun şi eu
câteva cuvinte, am mulţumit lui
Dumnezeu şi pictorului pentru tablourile
acestei expoziţii care fac vizibilă
puntea dintre realitate şi inefabil,
Ştefan Câlţia a încheiat declarând că
de acum înainte va face curat nu doar
în grădina sa ci şi pe stradă, pentru
ca luându-ne după el, să ne îngrijim
şi noi grădinile în amintirea şi întru
pomenirea celor care nu mai sunt pe
astă lume.
Am plecat de la vernisaj cu inima
sfâşiată de plinătatea acelor clipe.
_____________
1 Aceasta este cărţulia care i-a inspirat
lui Ştefan Câlţia expoziţia. După lectura
poemelor lui Rilke prin care adie dumnezeirea,
maestrul s-a oprit la mărturisirea
soţiei lui Dinu Pillat, mărturie citată de
poeta Ileana Mălăncioiu în prefaţă, anume
că după ieşirea din detenţie scriitorul
şi-ar fi dorit să devină paznicul unei
grădini publice. Pe parcursul a aproape
trei ani, din 2013 şi până de curând,
pictorul a imaginat grădini pentru cel de
la a cărui moarte, anul acesta se împlinesc
40 de ani.
