Bibliografia istoricului literar, poetului
şi memorialistului G.G. Ursu (1911–1980)
impresionează prin amplitudine şi
diversitate, însă, se cuvine să precizez
că, nici până astăzi, nu a fost reconstituită
şi restituită într-o carte de specialitate.
Prezenţa sa în presa din provincie, cât
şi în cea din Capitală presupune o cercetare
profundă şi aplicată spre a izbuti să depistăm
numeroasele sale colaborări.
Revelatoare sunt epistolele sale trimise,
în timp, lui Nicolae Iorga, în revistele
căruia a colaborat, mai ales în Cuget clar,
precum şi cele pe care le-a expediat lui I.E.
Torouţiu1 (1888–1953), acest „Hurmuzachi
al istoriei literare“, cum fericit l-a numit
Perpessicius, care a condus revista Convorbiri
literare în perioada 1939–1944.
Epistolele ce se publică acum, întâia oară,
evocă legăturile spirituale existente între cei
doi autentici intelectuali devotaţi documentului
literar, atmosferei culturale şi atenţi
cunoscători ai procesului de creaţie artistică.
Istoricul literar G.G. Ursu evocă, în epistolele
sale către I.E. Torouţiu, atmosfera din provincie,
condiţia cercetătorului literar, mediocritatea
şi lipsa de orizont cultural al celor mai
mulţi dintre intelectuali.
Epistolele acestea contribuie la completarea
informaţiilor privind colaborarea lui G.G.
Ursu cu articole, studii literare şi poezii la
prestigioasa revistă Convorbiri literare.
*
[Tecuci, 16 martie 1941]
Stimate şi iubite domnule Torouţiu,
Scrisoarea d[omniei] voastre mi-a
umplut sufletul de lumină. Tonul ei cald,
intim a fost o încântare pentru mine, după
cum aprecierile mă măgulesc în chip
deosebit.
D[umnea]voastră ştiţi prea bine ce
înseamnă a lucra într-un mediu străin
de-o preocupare intelectuală mai înaltă
şi mai curată şi ştiţi cât de apăsătoare e
mediocritatea din provincie.
Am mândria că, alături de alţi oameni
îndrăgostiţi de carte, la Bârlad, la Fălticeni
sau la Tecuci, pe unde m-au purtat valurile
vieţii, provincia încă nu m-a înfrânt cu
tendinţa ei de nivelare.
Cuvintele de recunoaştere care vin de
la cărturari ca d[umnea]voastră, de la
centru, iată de ce sunt pentru noi, nu
numai prilej de aleasă mulţumire, ci un
stimulent într-o luptă fără de sfârşit.
Cu atât mai mult când vin de la
d[umnea]voastră care, după plecarea
dintre noi a lui N. Iorga, aveţi misiunea
de a strânge la un loc pe cei care au învăţat
la lumina marelui îndrumător.
Convorbirile literare, sub direcţia
literară a d[umnea]voastră, am impresia
că vor realiza, în literatură, acea sinteză
dintre tradiţie şi modernism, pentru care
Bucovina de după război, cât şi Ardealul
tânăr, şi-au dat contribuţia bogată.
D[umnea]voastră puteţi să faceţi
binecuvântata îmbinare între bunul gust,
maiorescian, al vechilor Convorbiri cu
tendinţele naţionaliste ale noilor orientări.
Poezia de azi a Convorbirilor, tocmai,
pleacă din sufletul pământului autohton
şi ajunge să se realizeze într-o formă
evoluată şi modernă.
Iubite domnule Torouţiu, am comunicat
la Fălticeni rândurile d[omniei]voastre
proprii pentru Aurel Stino2. Am fost,
dăunăzi, la Fălticeni, îmbrăcat în legenda
albă a iernii, şi i-am găsit într-adevăr,
cum bănuiţi, şi pe Stino şi pe Conu
Artur Gorovei, zdrobiţi de durerea pentru
„prăbuşirea muntelui cu capul de piatra
de furtună detunată N. Iorga”.
Durerea d[umnea]voastră o înţelegem
deplin, o împărtăşim şi noi, durere fără
sfârşit şi fără leac.
Îmi scrieţi că nu ştiţi dacă mi-aţi trimis
vol[umele] VIII–XII din Studii şi documente
literare3. Vă răspund că nu mi le-aţi trimis.
Mulţumindu-vă, încă o dată, cu
toată căldura, pentru albul mărţişor al
scrisorii d[omniei]voastre, vă rog să primiţi,
iubite domnule Torouţiu, omagiul curat
al devotamentului meu.
G. Ursu
Prof[esor] la Liceul „D.A. Sturdza” din
Tecuci
[Domnului I.E. Torouţiu, Strada Argentina,
nr. 39, Bucureşti III; G. Ursu, profesor
la Liceul din Tecuci].
*
Tecuci, 30 martie 1941
Mult respectate şi iubite domnule
Torouţiu,
Nu pot găsi destule cuvinte de mulţămire
şi de recunoştinţă pentru darul domnesc
pe care mi l-aţi făcut. Au ajuns cu bine la
Tecuci cele cinci masive volume din Studii
şi documente şi am şi început să mă cufund
în adâncul lor.
Vă închipuiţi, ce prilej de rare delicii
spirituale pentru un biet pasionat al
trecutului ca mine!
Cât de temerară mi se pare, acuma,
încercarea de-a face sinteza istorică a
mişcării sămănătoriste, fără a cunoaşte
atâtea taine ale vieţii literare pe care numai
corespondenţa le poate dezveli. Acolo
este sinceritatea, de cele mai multe ori,
nu convenţionalul.
Gigantică se va profila peste veacuri
silueta lui Iorga! Cât a fost de mare în
literatură numai ca răscolitor de simţire
românească.
Mi-am permis să citesc, în cancelarie,
colegilor mei, pasajul unic din scrisoarea
d[umnea]voastră în care îi faceţi elogiul.
Mă obsedează de-atunci propoziţia
d[umnea]voastră: „De la uciderea lui Miron
Costin neamul românesc n-a mai îndurat
o ruşine mai mare”.
Noi cei câţiva tineri care ne-am încheiat
o perioadă de viaţă în paginile Cuget
Clarului 4 suntem alături de d[umnea]voastră,
care ne cereţi să strângem rândurile în
jurul acestei amintiri creatoare.
Îmi scrieţi că „în republica noastră a
literelor, nu încape vorbă de capitală
sau provincie”. Într-adevăr că „toţi care
simţim şi gândim la fel suntem tot o
apă şi-un pământ”, dar, oricât de prielnică
ar fi liniştea patriarhală a oraşelor de
provincie visului literar şi năzuinţelor
ideale, lipsa de orizont e apăsătoare la noi
în provincie, stimulentul din afară e
nul.
Singură pasiunea cărţii, demonul
lăuntric, poate fi forţa singurătăţii noastre
şi poate îndrăzni să lupte cu atâtea vitrege
condiţii.
De aceea, în scrisoarea mea ultimă,
îmi exprimasem către d[umnea]voastră
părerea că recunoaşterea, cât de mică,
a Capitalei, e o binefacere pentru noi.
Stimate domnule Torouţiu, acum, o
rugăminte măruntă: un coleg al meu C.A.
Stoide se interesează stăruitor dacă Leon
Stoide5, care iscăleşte în Convorbiri
(exemplarul închinat Bucovinei, Basarabiei,
Transilvaniei) o recenzie a unei cărţi a lui
Bezviconi, e un nume real sau un pseudonim.
Poate puteţi pune pe cineva să-mi dea
informaţii despre acest Leon Stoide.
Stimate domnule Torouţiu, rugânduvă
să primiţi încă o dată mulţumirile mele
recunoscătoare pentru sursa de informaţii
(pentru lucrările mele) pe care aţi binevoit
cu-atâta largă, voievodală generozitate
să mi-o puneţi la dispoziţie, vă asigur mai
mult de admiraţia mea, de respectul meu,
de devotamentul meu,
G. Ursu
Profesor la Liceul „D.A. Sturdza” din
Tecuci
*
Tecuci, 6 septembrie 1942
Str[ada] Elena Doamna, nr. 170
Mult stimate domnule profesor,
Întors din concentrare, primul gând
al meu a fost să reiau îndeletnicirile
obişnuite. Ca urmare, vă trimit două
articole şi o poezie. Primul articol este
consacrat lui Calistrat Hogaş, de la a cărui
moarte s-au împlinit anul acesta 25 de
ani. E un Hogaş văzut în atmosfera oraşului
său natal, cu multe date puse prima oară
în circulaţie.
Al doilea articol stabileşte legăturile
lui Theodor Şerbănescu cu Junimea.
Ştiu că d[umnea]voastră v-aţi ocupat
personal de acest scriitor şi mă interesează
părerea autorizată a d[umnea]voastră!
Primul articol e detaşat dintr-o lucrare,
în studiu, încă, închinată Tecuciului literar 6.
Al doilea articol despre Şerbănescu, v-aş
ruga, în cazul că nu se publică să-l păstraţi,
neavând copie după el.
Metoda e aceea, întrebuinţată de
d[umnea]voastră, în atâtea studii definitive:
reconstituirea atmosferei unei epoci prin
acumulare de amănunte precise şi
semnificative, totodată.
Acasă, ca primă preocupare, am avut
lectura celor trei ultime volume, aşa de
frumoase, de elegante şi de bogate, din
Convorbirile literare care parcă au înflorit
de când au încăput pe mâinile pe care
le merită trecutul lor de lumină.
Am avut, stimate domnule profesor,
satisfacţia adâncă de-a găsi tipărit, fără
cea mai neînsemnată greşală de tipar,
articolul meu în legătură cu Creangă7.
Dac-aţi şti cum îmi mutilează bietele
articole revistele de provincie, aţi înţelege
deplin cât de bucuros sunt când văd în
paginile aşa de curate ale unei reviste
glorioase şi de mare circulaţie produsul
muncii mele modeste.
Chiar în revista noastră tecuceană
Analele Moldovei, pe care v-am trimiso
ca omagiu deosebit, articolul despre
Beldiceanu e plin de greşeli de tipar.
Termin, domnule profesor, rugându-vă
să primiţi din partea umilului d[omniei]voastre
colaborator prinosul aceleiaşi admiraţii
şi aceluiaş[i] devotament,
G. Ursu
*
Tecuci, 10 sept[embrie] 1943
Mult stimate şi iubite domnule
profesor,
Vă trimit articolul D. Nanu şi Bârladul8.
Vi-l trimit d[umnea]voastră pentru Convorbiri
literare întrucât poetul Nanu a fost un
vechi convorbirist, apoi d[umnea]voastră
chiar v-aţi ocupat de el în Studii şi doc[umente]
lit[erare] şi-n Gazeta cărţilor.
Ţin să vă mulţumesc frumos şi din
inimă pentru ospitalitatea delicată ce
aţi dat-o articolelor mele despre Calistrat
Hogaş9 şi Theodor Şerbănescu10 şi poeziilor,
cât şi pentru tipărirea lor fără cusur
într-o asemenea elegantă şi mare revistă.
Nu ştiu dacă aţi primit la timpul său
revista de cercetări istorice Analele Moldovei,
în care am publicat o recenzie despre
Studii şi documente literare, vol[umul]
XI, volum utilizat şi-n articolul despre
Nanu.
Mereu ciugulesc din volumele
d[umnea]voastră de documente lucruri
de preţ, fără de care nu se poate luminandeajuns
atmosfera morală a unei
epoci literare, figurile scriitorilor, chiar,
ceea ce e esenţial, procesul lor de creaţie.
Veţi primi-n curând monografia Tecuciul
literar11, publicată la Bârlad. M-ar interesa
în grad extrem părerea d[umnea]voastră
şi a Convorbirilor literare despre acest
nou studiu al meu de istorie şi geografie
literară locală.
În speranţa unei colaborări mai
largi, odată cu aşa de dorita înseninare
a cerului românesc, vă rog să primiţi,
domnule profesor, acelaş[i] devotament
neostenit şi-aceeaşi stimă deosebită.
G. Ursu
Note
Originalele acestor epistole, inedite, se
află la Biblioteca Academiei Române.
1. Câteva dintre aceste epistole au fost
publicate de Nicolae Scurtu în cartea sa,
Contribuţii la istoria revistei „Convorbiri
literare“ (1939–1944). Iaşi, Timpul, 2015,
p. 129–139.
2. Aurel George Stino (1900–1970), poet,
publicist, traducător şi memorialist.
3. I.E. Torouţiu – Studii şi documente
literare. Volumele VIII–XII. Bucureşti, Institutul
de Arte Grafice „Bucovina”, 1931–1940.
4. Cuget clar (Noul Sămănător). Revistă
de direcţie literară, artistică şi culturală.
Bucureşti, 1936–1940. Apare sub conducerea
lui N. Iorga.
5. Leon Stoide – Gheorghe Bezviconi –
Boierimea Moldovei dintre Prut şi Nistru în
Convorbiri literare, 73, nr. 7-12, iuliedecembrie
1940, p. 1103–1104.
6. G. Ursu – Calistrat Hogaş şi Tecuciul
său natal în Convorbiri literare, 75, nr. 9–10,
septembrie-octombrie 1942, p. 613-623.
7. G. Ursu – Un profesor al lui Ion Creangă
la Fălticeni: părintele Vasile Grigorescu
Catihetul în Convorbiri literare, 75, nr. 5–6,
mai-iunie 1942, p. 324-332.
8. G. Ursu – Poetul D. Nanu în Convorbiri
literare, 76, nr. 7-8, iulie-august 1943, p.
453-466.
9. G. Ursu – Calistrat Hogaş şi Tecuciul
său natal în Convorbiri literare, 75, nr. 9-
10, septembrie-octombrie 1942, p. 613-623.
10. G. Ursu – Theodor Şerbănescu şi
„Junimea” în Convorbiri literare, 76, nr.
3, martie 1943, p. 209–215.
11. G. Ursu – Tecuciul literar. Studiu
de istorie şi geografie literară. Bârlad, Atelierele
Grafice Nicolae Peiu, 1943, 160 pagini.
