Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica muzicală:
European Music Open – 2017 de Dumitru Avakian

...așa s-a dorit a fi, așa a reușit să fie recenta ediție, cea de a doua, a acestui captivant festival european al artelor, al muzicii, al dansului; ...al unei relaxante, stimulatoare, bunedispoziț ii. Evenimentele au fost găzduite în câteva dintre cele mai prestigioase instituții de cultură orădene; ...în cunoscutul Teatru Regina Maria, bijuterie a unei arhitecturi eclectice europene a sfârșitului de secol XIX, în Muzeul Țării Crișurilor, în marea, în somptuoasa Catedrală Romano-Catolică din localitate... veche de peste două secole.
Nu s-a dorit a construi, pur și simplu, o succesiune de evenimente distincte. Fiecare dintre cele cinci momente festivaliere și toate împreună au respirat spiritul locului și determinarea autentic europeană a acestuia. Mă refer la dimensiunea spirituală în parte Est-Europeană de tentă vieneză, dimensiune particulară, realmente seducătoare. Momentul vocal-simfonic inițial a fost susținut în marea catedrală romano-catolică cu participarea Corului Academic, a orchestrei Filarmonicii orădene, ansambluri conduse de dirijorii Marius Burkert și Laszloffy Szolt, cu participarea soliștilor Operelor de Stat din Viena și din Budapesta; ...soprana Caroline Wenborne, mezzosoprana Monika Bohinec, tenorul Szabolecs Brickner, basul Andreas Palerdi. E drept, sonoritatea favorizantă a reverberațiilor sonore în parte derutante, a avut influență inclusiv asupra tempourilor celebrului Requiem verdian. Dar bucuria numerosului public a fost mare; ...și a trecut peste inconveniențele de ordin sonor ale prețiosului edificiu. Este de reținut, marea catedrală a fost construită la sfârșit de secol XVIII; aparținea, în epocă, celei mai importante dioceze romano-catolice din Est-ul european. Înainte de a fi terminată, viața muzicală a locului a fost animată de fratele mai mic al lui Joseph Haydn, de Michael; ...și acesta compozitor și maestru de capelă. Însăși împărăteasa Maria Theresia a făcut donații importante pentru terminarea grandioasei construcții.
Seara dedicată dansului a fost în schimb găzduită de cunoscutul Teatru Regina Maria. A răspuns tuturor gusturilor în materie de artă coregrafică; cu participarea soliștilor teatrelor din București, Viena, Budapesta, Atena. Momente celebre ale baletului academic au fost atent caligrafiate de Cristina Dijmaru și Ovidiu Matei Iancu; ...iar dansul neoclasic, dar și cel de inspirație expresionistă i-a avut drept inspirați protagoniști pe Ludmila Konovalova, Bogdan Cănilă, Valentin Stoica; Ada Gonzales și Cristian Preda formează un cuplu aparte probând disponibilități stilistice entuziasmante. În alt sens, este de constatat, muzica celebrului Bolero de Maurice Ravel creează în continuare tentații dintre cele mai importante atât maeștrilor coregrafi, cât și balerinilor; ...în cazul de față coregrafului Renato Zanella, balerinilor Maria Kousouni, Marco Corcella și Ros McCow. Totuși, nu poți să nu observi, performanța atinsă cu decenii în urmă de Maya Plisetzkaia și Maurice Bejart, acesta din urmă în calitate de coregraf, rămâne inegalabilă; la nivel ideatic, la cel al imaginației coregrafice înseși.
Spre bucuria unui public atent, participativ, spre bucuria organizatorilor înșiși, momentul sugestiv intitulat Un cvartet de idei a stârnit un interes cu totul aparte. Dezbaterea pasionantă de idei a aparținut unor cunoscuți lideri de opinie acționând în zone dintre cele mai diferite ale mișcării intelectuale, artistice, literare actuale, unor personalități de pregnantă poziționare, cum sunt scriitoarea, profesoara Ioana Pârvulescu, scriitorul cercetător, fizicianul Horia-Roman Patapievici, pianistul, eseistul Andrei Vieru, scriitorul, profesorul Călin Andrei Mihăilescu. Captivant intitulată „…și despre privilegii“ dezbaterea s-a dovedit a fi pasionantă la nivelul unor idei de autentică îndrăzneală intelectuală; …susținută de momente pianistice de sensibilă mișcare a spiritului, aspect sugerat de opusuri semnate de Johan Sebastian Bach sau Alexandr Scriabin. Se poate considera, talk-show-ul, strălucirea ideilor etalate, a împlinit dimensiunea spirituală a serialului evenimentelor întregului Festival.
Arii și scene din repertoriul atât de captivant al nemuritoarei operete vieneze și-au găsit locul pe scena minunatului Teatru Regina Maria; a fost construit în anii – doi la număr! – ai sfârșitului de secol XIX, de celebrii în epocă arhitecți Fellner și Helmer; au construit în zona Est-Europeană aproximativ cincizeci de edificii similare, printre acestea teatrele de Operă din Odessa, Iași, Cluj…; relativ recent, reparațiile și consolidarea vechiului edificiu orădean, mândria orașului, a durat treisprezece ani! Sic! Este drept, mai bine mai târziu… decât deloc! Dar bucuria momentului actual a fost imensă! Finish-ul festivalier, săvârșit – voi spune – „en beaute et en grande eclat”... a aparținut lumii atât de multicolore, de seducătoare a operetei vieneze. În adevăr și de această dată se poate spune: Finis coronat opus! ...un vechi dicton cu totul potrivit momentului final al Festivalului; ...din punctul de vedere al entuziasmului general al publicului, al artiștilor, al bucuriei de a oferi cu nedisimulat elan, daruri muzicale alese. Spectacolul a fost condus de dirijorul Marius Burkert, artist al Operei din Graz, un intim cunoscător al specificului vienez privind tempoul, agogica subtil fluctuantă, dar animată, dinamica muzical-dramatică a genului. Un obișnuit al marilor scene importante de operă, de operetă, baritonul Marian Pop este, indiscutabil, un as al genului de bariton „de caracter”; dispune de un dinamism fermecător ce animă pagini celebre semnate de Johann Strauss, de Franz Lehar, de Emeric Kalman; i-au fost alături sopranele Alexandra Reiprecht, Anita Goetz, Manuela Leonhartsberger, de asemenea un antrenant actor al genului, domnul Robert Meyer, directorul celebrei Volksoper din Viena.
Pe întreaga durată a Festivalului, Muzeul Țării Crișurilor a găzduit Expoziția de Artă Concretă semnată de sculptorul Ingo Glass, originar din Timișoara, un artist de largă circulație în spațiul artistic european.
Trebuie remarcată inițiativa, concepția, dar și energia susținerii moment de moment a manifestărilor festivaliere, acțiune datorată abnegației probate de cei doi directori, Alexandru Badea și Mihai Jurca.
Un regret personal deloc neînsemnat, mă face să amintesc că numai cu câteva luni în urmă s-au împlinit nouăzeci de ani de la prima audiție absolută, aici, la Oradea, a celebrei lucrări enesciene, cea de a treia Sonată pentru vioară și pian scrisă „în caracter popular românesc”, lucrare prezentată de compozitor însuși; …în compania pianistului Nicolae Caravia. Sunt convins că programul Festivalului European Music Open – 2017, ar fi putut găzdui acest genial opus; un recital care, eventual, ar fi putut cuprinde lucrări din marele repertoriu al violonistului George Enescu. Dar, cu siguranță, acest regret nu poate umbri bucuria cu care a fost întâmpinat fiecare moment al Festivalului.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara