André Comte-Sponville a publicat recent o a doua ediţie a „Dicţionarului filosofic” din 2001, care conţine acum 1654 de definiţii faţă de numai 1250 cu 12 ani în urmă. Iată câteva din noile „intrări”: bioetică, şocul civilizaţiilor, civism, comunitarism, multiculturalism. Modelul declarat este dicţionarul neterminat al lui Alain de dinainte de război. Dar titlul i l-a sugerat Voltaire, al cărui dicţionar era totuşi mai mult un prilej pentru filosoful din secolul XVIII de a-şi propovădui propriile idei. Al lui Sponville e la persoana întâi, ca şi al lui Voltaire, deşi orânduit alfabetic şi preocupat de definiţii înainte de a expune o filosofie personală. Într-un interviu din „Le Point” din vara trecută, Sponville face o interesantă mărturie de credinţă: „Nici o problemă nu e filosofică prin ea însăşi, ci doar prin felul în care e făcută problematică şi prin răspunsurile care i se dau. Filosofia e cu siguranţă o activitate intelectuală. Nici mai mult, nici mai puţin decât matematicile sau sociologia. Propriu filosofiei este de a folosi raţiunea, ca şi ştiinţele, spre a încerca să ajungă dincolo de ce se cunoaşte (ceea ce defineşte metafizica) şi de a trăi în modul cel mai inteligent şi mai fericit posibil. E vorba de a gândi mai bine pentru a trăi mai bine”.