Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Lecturi la zi:
De la Osman Paşa la Robert Şerban de Tudorel Urian


Masivul Dicţionar al scriitorilor din Banat este o lucrare care se deosebeşte net de toate dicţionarele de scriitori apărute în ţara noastră în ultimii ani. Spre deosebire de Dicţionarul Scriitorilor Români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi şi Aurel Sasu, sau de Dicţionarul General al Literaturii Române, publicat sub egida Academiei Române, lucrarea coordonată de prof. univ. dr. Alexandru Ruja, de la Universitatea de Vest din Timişoara are ambiţia să grupeze toţi scriitorii reprezentativi ai Banatului, indiferent de limba în care ei şi-au scris opera. Aşa se face că, pe lîngă scriitorii de limbă română mai mult sau mai puţin celebri, lucrarea oferă informaţii esenţiale despre scriitorii maghiari, germani, slovaci, sîrbi, turci care prin biografie sau prin scrisul lor au avut legătură cu zona Banatului. Puse cap la cap, toate aceste texte dau nu numai o istorie a locului văzută prin prisma experienţei de viaţă a unor oameni aparţinînd unor etnii diferite, dar şi o idee despre modul în care motive şi procedee literare au migrat dintr-o literatură în alta, dintr-o limbă în alta. Această perspectivă multiculturală şi multilingvistică dă specificul acestui spaţiu al toleranţei şi bunei-înţelegeri între oameni aparţinînd unor etnii diferite, model european de coabitare într-o zonă de interferenţă a culturilor şi civilizaţiilor.

Mulţi dintre autorii analizaţi în acest dicţionar aparţin mai multor culturi. Au scris cu naturaleţe în două sau trei limbi, operele lor au marcat fundamental viaţa culturală a locului. Graţie lor a fost posibil dialogul intercultural, ei au fost primii care au creat punţi către îneţelegerea alterităţii, fără însă ca istoriile literare şi dicţionarele de scriitori apărute pînă în prezent să le sublinieze convingător meritele. Iată doar cîteva nume, luate aproape la întîmplare: Robert Reiter (Franz Liebhardt) a scris în germană, română şi maghiară, Andreas A. Lillin, în română şi germană, Hans Mokka, în germană şi maghiară, Vlada Barzin în română şi sîrbă, Ondrej Stefanko în română şi slovacă. Alţii, precum Franyó Zoltán, Petru Sfetca, Ondrej Stefanko, Erika Scharf, Ion Stoia Udrea şi-au petrecut mulţi ani din viaţă traducînd scriitori de limba română în limbile minorităţilor şi scriitori de limba germană, maghiară slovacă etc., în limba română. Indiferent de limba în care au scris, scriitorii bănăţeni au lăsat mărturii importante (din păcate prea puţin cunoscute astăzi) despre Timişoara şi zona Banatului din perioada în care au trăit. Cronicarul turc Ali de Timişoara (născut în 1674 la Timişoara) a relatat în cronica sa despre luptele purtate de turci cu asediatorii austrieci pentru apărarea Cetăţii Timişoara (1688-1690), dar şi multe dintre faptele diverse şi obiceiurile din Banatul vremii sale. Cronicarul Gheorghe Brancovici a scris o istorie a sud-estului european, în care se ocupă mai cu seamă de sîrbi şi români (este considerat cel mai important cronicar de limbă română din Banat şi Transilvania), Osman Paşa (născut în 1671 Timişoara, mort după anul 1725 Istanbul) este, probabil autorul care a descris cel mai bine viaţa cotidiană a cetăţii Timişoara în vremea dominaţiei turceşti şi care a descris cu pitoresc, dar şi cu precizie, prejudecăţile şi superstiţiile turcilor din Banat.

Proiectul acestui dicţionar, născut din colaborarea Universităţii de Vest din Timişoara cu Institutul pentru Cultura şi Istoria Şvabilor Dunăreni de la Tübingen, este unul foarte ambiţios. O versiune germană a cărţii urmează să apară la Tübingen în lunile următoare. De altfel, secţiunea scriitorilor de expresie germană ocupă un spaţiu amplu în cadrul lucrării, cuprinzînd nume mai vechi sau mai noi, unele de certă notorietate chiar la nivelul literaturii germane: Adam Müller-Guttenbrunn, René Fülöp-Miller, Herta Müller, Rolf Bossert, Werner Söllner, Richard Wagner, Johann Lippet etc. Iniţial, aşa cum mărturiseşte coordonatorul Alexandru Ruja în Argument-ul lucrării, s-a avut în vedere realizarea unei enciclopedii a Banatului. În faţa volumului imens de muncă şi a resurselor limitate s-a optat însă pentru reducerea proiectului la dimensiunile mai realiste ale prezentului dicţionar.

Ca toate lucrările de gen mai vechi sau mai noi, Dicţionar al scriitorilor din Banat are şi punctele sale contestabile. Cu siguranţă, multă lume se va simţi lezată de conţinutul acestui tom şi comentariile negative la felul în care a fost conceput nu vor întârzia să apară. Ca de fiecare dată, problema selecţiei numelor incluse în dicţionar rămîne una foarte delicată. În paginile cărţii stau laolaltă scriitori născuţi (şi formaţi) în Banat, dar care îşi scriu opera în cu totul alte colţuri ale lumii (Virgil Nemoianu ar fi un exemplu), dar şi oameni născuţi şi formaţi în alte zone ale ţării care însă, la un moment dat, şi-au legat numele de viaţa culturală bănăţeană. În mod surprinzător lipsesc din dicţionar articolele dedicate unor autori de certă notorietate, care au fost ani de zile în centrul vieţii literare bănăţene sau care au avut cel puţin tot atîta legătură cu Banatul cît alţi autori selectaţi de autori: Alexandra Indrieş, George Şerban, Ioan Buduca, Mircea Martin, Ioan Flora, Gheorghe Secheşan, Marcel Tolcea, Radu Ciobotea, Otilia Hedeşan, Victor Neumann. Sînt nume care au contat sau contează şi care nu ar fi trebuit să lipsească dintr-o asemenea lucrare. Chiar şi un critic literar fără cine ştie ce cotă la nivel naţional precum Nicolae }irioi ar fi meritat un articol de prezentare fie şi pentru simplul fapt că este una dintre referinţele critice constante la autorii prezenţi în dicţionar. Explicaţia autorilor că unii dintre cei absenţi nu au răspuns în timp util la chestionarul prin care li se solicitau datele bio-bibliografice poate fi înţeleasă, dar ea nu poate astupa lacunele tomului abia tipărit. Fireşte, existînd baza de lucru dată de prezentul volum, dicţionarul poate fi adus la zi cu fiecare nouă ediţie, prilej cu care vor putea fi reparate şi actualele omisiuni. O altă chestiune controversată ar putea fi dată de modul în care sînt redactate articolele dedicate diverşilor scriitori. Ele sînt scrise de oameni cu mărci stilistice şi de gîndire diferite, provenind din culturi diferite. Dincolo de obsedanta problemă a numărului de rînduri dedicate fiecărui scriitor (în care mulţi văd o implicită judecată de valoare), realmente există abordări care se deosebesc fundamental. În unele situaţii focalizarea cade pe biografia personajului, alteori pe operă. Chiar şi operele sînt analizate cu metode critice diferite. Există autori de articole care analizează punctual fragmente dintr-un poem sau un roman, în vreme ce alţii se străduiesc să panorameze întreaga operă a scriitorului aflat în discuţie. Este inutil de spus că, în primul caz, cititorul neinţiat, familiarizat doar cu autorii de expresie română, să zicem, va avea unele dificultăţi în a înţelege specificul scrisului unor autori de limbă germană, maghiară, sîrbă sau slovacă, despre care nu ştie mai nimic.

Dincolo de imperfecţiunile sale (care ar fi fost mai puţine dacă unii scriitori de azi ar fi avut încredere în capacitatea coordonatorilor de a duce la capăt proiectul) este o lucrare de primă importanţă în contextul Europei Unite a interculturalităţii şi a identităţii multiple a omului european. Este un proiect de cooperare regională în domeniul literaturii, la care participă scriitori din Banatul Românesc, Voivodina şi Ungaria, un nou exemplu despre modul în care apartenenţa la un spaţiu multicultural poate iradia forme de expresivitate artistică în diverse limbi. Este un început de drum (chiar la scară europeană), un exemplu care, cu siguranţă, va fi urmat şi pentru alte spaţii europene cu populaţie compozită.

Pentru efortul lor de a scoate într-un timp record o lucrare de complexitatea acestui Dicţionar al Scriitorilor din Banat, autorii (concepţie, coordonare generală şi revizie Alexandru Ruja; director de proiect Iosif Cheie-Pantea; scriitori de expresie germană Horst Fassel; scriitori de expresie maghiară János Szekernyés; scriitori de expresie sîrbă Jiva Milin; scriitori de expresie slovacă Maria Dagmar Anoca; traducere din limba germană Kinga Gáll şi Mihaela Şandor) merită toate felicitările.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara